ACTA – un abuz sau o lege necesară?

Pe 26 ianuarie, România a semnat, alături de alte 21 de state membre ale Uniunii Europene, celebrul, de-acum, pact ACTA – Anti-Counterfeiting Trade Agreement. Tradus direct ar însemna “Acordul Anti-Contrafacerii Comerciale”. Nu prea poţi să fii anti-contra… Mai omeneşte este “Acordul pentru Combaterea Contrafecerii Comerciale”. Acest act normativ nu a trecut pe la Organizaţia Naţiunilor Unite, nici pe la UNESCO, mai précis nimeni nu s-a sinchisit de asta. Chiar dacă reglementarea este necesară, acordul a pornit ca un abuz.

La prima vedere, era un document necesar, pe care orice om normal de pe Terra putea să-l considere vital pentru lumea globală în care am intrat: am convenit cu toţii că Internetul este util, dar, totodată, este şi groapa de gunoi a omenirii, unde nu se respectă nicio regulă şi unde hoţii fură ca la drumul mare. Nu mă refer la muzică şi filme piratate, o realitate şi asta, deşi este măruntă pe lîngă furturile de tehnologii.

Bine, să se instituie o lege planetară pentru garantarea şi apărarea dreptului de proprietate intelectuală şi orice abonat onest va fi de accord. Să fie însă atît de simplu?

Să vedem mai întîi despre ce document este vorba, mai ales că a provocat mari emoţii printer internauţi.

Comercializarea produselor contrafăcute şi pirateria online trebuie combătute, au zis şefii de state, la presiunea unor companii transnaţionale. Este o idee “nepopoulară“, dar dacă transnaţionalele au cifre de afaceri aşa de mari…

Tratatele sau acordurile comerciale sunt de obicei negociate de Comisia Europeană pentru statele Uniunii Europene. În cazul de faţă, Comisia Europeană nu a avut posibilitatea să negocieze articolul 23, cel mai controversat al acordului. Acesta insistă asupra aplicării unor sancţiuni penale, atât pentru cei acuzaţi de piraterie, cât şi pentru cei care ajută sau încurajează această activitate. Aici pot fi incluşi utilizatorii de rând, dar şi provider-ii de Internet.

Promotorii

Acordul ACTA a fost iniţiat de companii mari, care deţin drepturi de proprietate intelectuală. Vorbim aici de studiouri de film, case de discuri şi companii din industria farmaceutică. Printre numele mari care se remarcă în spatele A.C.T.A se numără MPAA, Time Warner, Sony, The Walt Disney Company, GlaxoSmithKline şi Pfizer. Acordul vizează lupta împotriva contrafacerii în general, a contrafacerii medicamentelor sau a altor bunuri, precum şi a descărcărilor ilegale de pe Internet.

Semnarea ACTA a avut loc în cadrul unei ceremonii din capitala Japoniei. Printre alte ţări semnatare ACTA se numără Statele Unite, Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeenlandă, Singapore şi Maroc.

Din partea României, acordul a fost semnat de un ataşat comercial al ţării noastre de la Tokyo. Aureian Vreme, ministrul Comunicaţiilor, a declarat că ACTA România nu va intra prea curând în vigoare. Acordul nu a fost încă aprobat de Parlamentul European. ACTA în România urmează să intre în dezbatere şi va primi un vot de-abia în vară. Ulterior, Bucureştiul a anunţat că aşteaptă verdictul Curţii Europene de Justiţie.

Germania nu a semnat documentul şi nu se grăbeşte.

În spatele uşilor închise

Acordul multilateral ACTA propune standarde internaţionale pentru respectarea drepturilor de proprietate intellectuală. Un scop firesc.

Dar nu s-a gîndit nimeni la ONU. Era probabil “irrelevantă“, după cum spunea George W. Bush. ACTA a fost elaborat fără consultarea forumurilor multilaterale existente, cum ar fi Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală (OMPI) şi Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), organizaţii care au la bază principiile democraţiei şi deschiderii şi care oferă garanţii procedurale clare.

ACTA s-a negociat în spatele uşilor închise, fără să se discute cu majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare.

Secretomania a marcat aşa-zisele negocieri pentru ACTA. Presa nu a avut acces la documentele care au stat la baza negocierilor, deşi aceste documente sunt necesare pentru interpretarea multor elemente neclare din textul Acordului.

Comisia Europeana nu a realizat niciun studiu de impact cu privire strict la ACTA, ci a reutilizat studii realizate pentru Directivele privind aplicarea drepturilor de proprietate intellectuală (I si II). Nu a fost realizat niciun studiu cu privire la impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale, în special în legătură cu state terţe, care adesea nu oferă garanţii referitoare la protecţia vietii private, libertăţii de exprimare şi statul de drept, similare celor din UE.

Interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intellectuală au fost puse mai presus de libertatea de exprimare, de viaţa particulară şi alte drepturi fundamentale.

“Negociatorii” au prevăzut crearea unei noi instituţii –  “Comisia ACTA”, fara să definească însă obligaţiile sau garanţiile necesare pentru ca acest organism să funcţioneze deschis, transparent, să permită

exercitarea unui control public asupra acţiunilor sale.

Membrii Comisiei ACTA vor fi numiţI, iar nu aleşi. Ei vor putea propune amendamente la ACTA, fără să răspundă în faţa cuiva pentru deciyiile eronate c ear putea fi luate.

Încălcarea drepturilor fundamentale

Partida cealaltă a invocat imediat şi a scos la înaintare libertatea de exprimare, accesul la cultură şi dreptul la viaţă privată, comerţul internaţional şi libertatea de inovare. Un val de emoţii a cuprins toată Europa.

ACTA lasă reglementarea libertăţii de exprimare la discreţia companiilor private, întrucat impune obligaţii referitoare la monitorizarea conţinutului online de către terţe părţi, cum ar fi intermediarii Internet, care nu sunt însă în măsură să reglementeze formele de exprimare în mediul online. ACTA poate împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, întrucît sporeşte sancţiunile şi riscurile de natureă penală pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deţinători de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (aşa numitele opere orfane).

Acordul îI determineă pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şI să pună la dispozitia deţinătorilor de proprietate intellectuală datele personale ale presupuşilor făptuitori. Deja există deţinători de drepturi de autor care pretind bani de la utilizatorii drepturilor de autor, şantajîndu-i cu instanţa de judecată.

ACTA va fi la fel de imposibil de aplicat ca Tratatul de la Kyoto, privind protecţia mediului pentru simplul motiv că nu a fost convenit internaţional.

Chiar dacă UE va considera că ACTA este un tratat obligatoriu din punct de vedere legal, Statele Unite ale Americii au specificat deja că, din punctul lor de vedere, ACTA reprezintă o “înţelegere” care nu are forţa juridică. Această interpretare poate genera confuzii cu privire la statutul juridic al ACTA, oferind în acelaşi timp mai multă flexibilitate SUA şi, implicit, un avantaj concurenţial faţă de UE.

Prevederile ACTA, care afectează viaţa privată şi libertatea de exprimare, vor fi mult mai periculoase în ţările în care nu există legislaţie privind drepturile fundamentale.

Iată un aspect mai puţin discutat în dezbaterea anti-piraterie: în timp ce SUA şi Hollywood-ul fac eforturi să combată pirateria online, care este foarte mare în ţările aflate în curs de dezvoltare, precum cele din Estul Europei, nu se ocupă şi de principalul motiv din spatele acestui trend – pirateria este singurul mod prin care consumatorii pot avea produsele pe care şi le doresc.

Clienţii din ţările mai puţin dezvoltate sunt cel mai des ignoraţi de marii producători de filme sau de muzică.

Preţurile DVD-urilor sunt foarte mari în ţările din Est, în raport cu puterea de cumpărare.

Zecile de mii de demonstranţi anti-ACTA din Europa se tem că descărcarea ilegală a unui produs media de pe internet se va transforma dintr-o contravenţie civilă în infracţiune care se pedepseşte cu închisoarea şi că acordul va permite supravegherea utilizatorilor într-o manieră pe care mulţi o compară cu tactica vechilor regimuri comuniste.

Unele state europene au trecut la procesul de ratificare prin parlamentele naţionale. Fără o dezbatere publică adecvată. La 20 martie, Comisia de petiţii a declarat admisibilă o petiţie semnată de 2,5 milioane de persoane împotriva ACTA. România amână ratificarea ACTA până la o decizie a Curţii Europene de Justiţie.

China conduce detaşat plutonul hoţilor

Aşa cum este conceput, Acordul penrtu Combaterea Contrafacerii Comerciale nu va rezolva problema furturilor care afectează dreptul de proprietate intellectuală pe mapamond. Dimpotrivă, creează bariere în calea comerţului internaţional. China demonstrează deja cum acordurile informale şi lipsite de bază legală cu furnizorii de Internet pot fi folosite cu uşurinţă ca bariere netarifare în calea comerţului.

Reuters consideră că estul Europei este o regiune unde pirateria de produse audio-video şi de programe pentru calculator atinge nivele alarmante. Printre argumentele aduse în sprijinul acestei descrieri este o glumă a preşedintelui Traian Băsescu, făcută lui Bill Gates, în 2007, când patronul Microsoft a vizitat România.

„Într-o regiune unde un lider, preşedintele României Traian Băsescu, i-a spus lui Bill Gates că pirateria digitală i-a ajutat naţiunea să construiască o industrie de software înfloritoare, este uşor să vezi de ce companiile se tem să ofere o distribuţie mai largă”, scrie Reuters.

Pirateria online „a ajutat generaţia tânără să descopere computerele… să lanseze dezvoltarea industriei IT… şi i-a ajutat pe români să-şi dezvolte capacitatea creativă”, a declarat atunci Traian Băsescu. „A fost o investiţie în prietenia României cu Microsoft şi cu Bill Gates”, i-a spus preşedintele Romîniei lui Gates.

Nu ştiu dacă trebuie să ne consolăm cu idea că toată lumea fură de la toată lumea. Dacă are ce…

Preşedintele Parlamentului European dă din casă

Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, a criticat documentul. 

„Cred că forma sa actuală nu este bună. (…) Nu cred că vom avansa cu acest acord în forma actuală. Eu am făcut apel către Comisia Europeană încă din 2010 să înceteze cu secretele. (…) Nu a făcut asta şi acum primeşte critici”, a spus Schulz. Care este socialist, care îl încuraja pe Victor Ponta şI care avertiza Romînia în timpul tulburărilor din ianuarie 2012 că „este periculoasă combinaţia dintre sentimentul de disperare în legătură cu propria bază socială şi amplificarea retoricii rasiste şi xenofobe despre ţapi ispăşitori. Acesta este cel mai mare şi mai periculos risc pentru democraţie”, a avertizat preşedintele PE.

Fiindcă, nu aşa, ajunseseră şi la Bucureşti măştile atribuite lui Guy Fawkes, un catolic englez, care a vrut să-l asasineze pe regale James I. Unii parlamentari din Seimul de la Varşovia aupurtat şI ei asemenea măşti pentru a dempnstra că ar fi anti-sistem.

După ce Guvernul polonez a semnat Acordul, membri ai mişcării Palikot şi-au acoperit feţele cu măştile lui Guy Fawkes, în semn de protest. Întâmplarea s-a petrecut în timpul unei şedinţe a Parlamentului, la Varşovia. Adică să beneficiem de cuceririle globalizării (de exemplu, Internetul), dar să nu răspundem în faţa niciunei legi, fiindcă noi simpatizăm cu hackerii grupului Anonymous. Hackerii Anonymous au piratat site-urile de Internet ale premierului şi Parlamentului polonez, în semn de protest faţă de proiectul ACTA. 

La nivelul UE, ACTA a re-generat conflictele dintre Parlamentul European şI Comisia Europeană, dintre social-democraţi şi popularii care deţin majoritatea. Socialiştii şi social-democraţii din PE resping categoric ACTA. Ei au cerut Comisiei Europene să găsească alte mijloace de a apăra proprietatea intelectuală europeană pe piaţa globală. Comisia pentru comerţ internaţional (INTA) a PE, cea care va decide în acest dosar, îşi va exprima votul până la sfârşitul lunii mai, urmând ca votul în cadrul plenului PE să aibă loc în iunie.

Amnesty International, Reporteri fără Frontiere, Medici fără Frontiere şi Oxfam au cerut la o dezbatere în PE ca Uniunea Europeană să renunţe la ACTA în forma sa actuală, considerându-l o ameninţare pentru libertatea de exprimare şi de informare şi criticând lipsa de transparenţă în care a fost semnat.

Organizaţia umanitară Medici fără Frontiere a criticat  ACTA, considerându-l un pericol la adresa medicamentelor generice pentru ţările în curs de dezvoltare, deoarece acestea ar putea fi oprite la vamă pe baza prevederilor privind încălcarea mărcilor înregistrate. Acuzaţia este respinsă de Comisia Europeană, cea care a negociat acordul din partea UE.

Să mergem la Curte!

Comisia Europeană a decis trimiterea ACTA la Curtea Europeană de Justiţie, în contextul îngrijorărilor exprimate în Europa cu privire la posibila incompatibilitate a acordului cu drepturile şi libertăţile fundamentale. Executivul UE a făcut totodată apel la Parlamentul European să nu ia o decizie asupra ACTA până când CEJ nu-şi va exprima propria opinie.

Pentru a putea intra în vigoare, ACTA are nevoie şi de aprobarea Parlamentului European, care nu poate însă aduce modificări. Comisia pentru comerţ internaţional a PE a decis recent să nu adreseze propria sesizare către Curtea Europeană de Justiţie, decizie care ar fi dus la prelungirea dezbaterilor din legislativ pe subiectul ACTA.

Avocatul diavolului

Patru ani “s-a negociat” în secret. Să nu afle ceilalţi… Nu se cunoaşte nici cine a redactat textul, iar cei care au avut posibilitatea să-l vadă la început au fost obligaţi să semneze acorduri de confidenţialitate.. Documentul a fost considerat un acord de schimburi comerciale. Din păcate, el include sacţiuni penale pentru încălcarea drepturilor de autor. Aşa spun unii. Că ar fi regretabil, că e periculos. Însă ne întrebăm de ce drepturile de autor nu trebuie respectate? De ce să nu plătim munca bine făcută, de care nu ne sinhisim să profităm?

O altă problemă importantă pentru cei care critică ACTA, cum sunt cei de la Anonymous, este faptul că pirateria şi contrafacerea sunt considerate unul şi acelaşi lucru. Comentatorii spun că ar fi puşi pe picior de egalitate producătorii de mărfuri contrafăcute din China cu utilizatori care partajează gratuit fişiere în reţea. :i totuşi, nu e tot furt?

Efectele ACTA vizează şi plagiatul de pe Internet. Aşa că Hantz Peter, un reprezentant al Comitetului de Iniţiativă Bolyai (CIB), i-a acuzat pe Constantin Copotoiu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu Mureş, şi pe prorectorul ştiinţific Klara Brânzaniuc că au plagiat de pe Internet şI că trebuie daţi afară. Hantz Peter milita astfel pentru facultăţile de limbă maghiară la Tîrgu-Mureş, aşa cum a făcut şi la Cluj. Fără ACTA şI tot antisistem…

„Doresc să atrag atenţia asupra faptului că doi lideri ai UMF Târgu Mureş, rectorul Constantin Copotoiu şi prorectorul Klara Brânzaniuc, au comis mai multe acte grave de plagiat. Un articol publicat de cei doi în 2011 în revista Acta Medica Marisiensis a fost în întregime copiat din capitolul 4 al tezei de doctorat a lui Wendy Kelder, de la Universitatea din Groningen, Olanda, publicat în 2008. E grav că s-a copiat şi partea de concluzii. De asemenea, un alt articol din aceeaşi revistă, publicat de Brânzaniuc, a fost în mare parte copiat din alte articole scrise în 2006 şi 2010 de mai mulţi autori străini, din Franţa şi Anglia, articolele originale nefigurând în lista referinţelor”, a spus Hantz.

Articolul 23 al ACTA prevede aplicarea procedurilor şi sancţiunilor penale pentru cazuri de contrafacere şi piraterie. Este foarte posibil ca ţările semnatare să aibă deja legi care să pedepsească aceste acte, însă dacă nu au şi nu promulgă astfel de legi, ele încalcă acordul semnat. Nu sunt vizaţi doar cei care ar încălca drepturile de proprietate intelectuală, ci şi cei care „îi ajută”. În aceste condiţii, provider-ii de Internet şi cei care oferă servicii de hosting pot intra sub incidenţa legii pentru că au favorizat accesul la un site care este acuzat că încalcă drepturile de autor. Adică trebuie să te informezi cînd cumperi o găină din Obor dacă nu cumva e furată…

Viorel Patrichi

About Viorel Patrichi

Jurnalist, ultima carte publicată: Ochii şi urechile poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae Pleşiţă (2001).

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost