Bistrița-Năsăud: Etica martirajului

După ce în urmă cu aproape doi ani, mai ales prin strădania doctorului Pavel Chirilă şi a maestrului Dan Puric, s-a desfăşurat la Bucureşti (11 octombrie 2010, Hotel Hilton) primul Simpozion Internaţional de Martirologie din România postdecembristă (urmat, în iunie 2011, de un colocviu asemănător, la Sighet, cu alţi organizatori), anul acesta,

la Bistriţa-Năsăud (7-8 mai, Hotel Metropolis), al XI-lea Seminar de Medicină şi Teologie a fost dedicat Eticii martirajului şi morţii martirice, printre organizatori numărîndu-se din nou Prof. Dr. Pavel Chirilă, iar actorul şi regizorul Dan Puric fiind invitat special, cu conferinţa “Conştiinţa martirică” (rostită la finalul lucrărilor Seminarului, în faţa unei săli arhipline).

Prof. Dr. Vasile Astărăstoae, P. S. Vasile Someşanul, Prof. Dr. Mircea Gelu Buta

Comitetul de Organizare l-a avut ca preşedinte de onoare pe Î. P. S. Andrei Andreicuţ, Mitropolitul de la Cluj (fost Arhiepiscop de Alba Iulia, cu al cărui sprijin şi cu a cărui binecuvîntare au început să se construiască la Aiud noua mănăstire şi centrul aferent de martirologie, aflate acum într-o fază avansată). Preşedinţi ai Comitetului de Organizare au fost Prof. Dr. Vasile Astărăstoae (Iaşi) şi Pr. Prof. Ioan Chirilă (Cluj-Napoca), iar cel care a dus, ca secretar, greul organizării a fost Prof. Dr. Mircea Gelu Buta (Bistriţa). Printre moderatori s-au numărat, pe lîngă cei menţionaţi mai sus, P. S. Vasile Someşanul (Cluj-Napoca), Pr. Prof. Vasile Mihoc (Sibiu), Pr. Prof. Vasile Stanciu (Cluj-Napoca), Pr. Conf. Ştefan Iloaie (Cluj-Napoca), Prof. Univ. Dr. Dan Perju-Dumbravă (Cluj-Napoca), Conf. Dr. Beatrice Ioan (Iaşi) şi mulţi alţii (teologi, medici, istorici sau jurişti de înaltă prestanţă academică, mai ales clujeni şi ieşeni). În prima zi a lucrărilor Seminarului a fost de faţă şi Î. P. S. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Prof. Dr. Mircea Gelu Buta, secretarul Comitetului de Organizare

Printre numeroşii (în paranteză fie spus: mult prea numeroşii) conferenţiari s-au numărat preoţi şi cadre universitare din toate generaţiile (spicuiesc cîteva nume, în ordinea intervenţiilor): Vasile Leb (“Martiriul în Biserica veche şi relevanţa lui pentru zilele noastre”), Ioan Bizău (“Dimensiunea sacramentală a martiriului în epistolele Sfîntului Ignatie Teoforul”), Ştefan Iloaie (“Martiriul, între sinucidere şi moarte impusă”), Cătălin Diţ (“Martiriul conştiinţei. Consideraţii teologice şi implicaţii etice”), Paul Ersilian Roşca (“Dimensiuni istorice ale actului martiric. Sfinţii Mărturisitori Năsăudeni prin prisma istoriei”), Valer Bel (“Sensul creştin al martirajului”), Gabriel Roman (“Martiriu şi tortură în Memoriile Mitropolitului Bartolomeu Anania”), Valeriu Lupu (“Martiriul de la Vaslui – o pagină de istorie uitată” – despre asasinarea în masă a tineretului naţionalist din ordinul Regelui Carol II, în septembrie 1939), Mircea Gelu Buta (“Etica utilizării violenţei” şi “Identitate şi violenţă”), Aurora Ciucă (“Tortura din perspectiva Dreptului internaţional al drepturilor omului”), Beatrice Ioan (“Consideraţii etice şi deontologice privind atitudinea personalului medical faţă de cazurile de tortură”), Vasile Astărăstoae (“Finalul vieţii – suicid versus martiraj”), Marius Oprea (“Oameni ca zeii. O poveste despre morţii comunismului”), Stelian Tofana (“«Mor în fiecare zi…» [I Cor. 15, 31]. O perspectivă paulină asupra martirajului”), Pavel Chirilă (“Centrul de Studii Martirologice Aiud”), Sebastian Moldovan (“Martirajul cotidian”).

Pr. Prof. Georgios Metallinos (Grecia), cu traducătorul său

Ca şi în 2010, la Bucureşti, n-au lipsit nici conferenţiarii din străinătate: Heinrich Schnatmann (“Transformările demografice şi creşterea violenţei în cadrul asistenţei sociale de îngrijire”), Georgios Metallinos (“Identitatea martiriului în Hristos după tradiţia ortodoxă” – strălucit, ca şi la Bucureşti, în toamna lui 2010), Manfred Wagner (“Viziunea Bisericii Evanghelice asupra martiriului”). O prezenţă fericită, pe deasupra programului iniţial, a fost cea a părintelui rus Pavel, trecut prin închisorile bolşevice şi prin lagărele siberiene (“turnat” de un fost coleg de seminar, astăzi mitropolit!).

Părintele Pavel (Rusia), cu Prof. Dr. Pavel Chirilă şi traducătoarea

Au fost, din păcate, şi cîteva absenţe (din motive obiective), precum cea a profesorului american de origine germană Tristram Engelhardt (prezenţă memorabilă în 2010, la Bucureşti) sau cea a părintelui Mihai Valică (ce ar fi urmat să vorbească despre “Ortodoxia între prigoană şi asumarea istoriei”). S-a simţit – spre deosebire de Simpozionul de la Bucureşti – lipsa unor foşti deţinuţi politici (unii n-au putut răspunde invitaţiei: Dionisie Stoenescu, Marcel Petrişor, Vasile-Jacques Iamandi; l-am remarcat numai pe “Moţul” Matei Marin).

Fostul deţinut politic Marin Matei „Moţu”, astăzi octogenar

Lucrările Seminarului au fost vegheate de două capodopere ale iconografiei contemporane: Icoana Noilor Martiri ai Pămîntului Românesc (adusă de obştea de la Diaconeşti, prezentă la eveniment cu mai multe măicuţe şi cu părintele duhovnic Amfilohie) şi Icoana Sfinţilor Martiri Năsăudeni (Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile Dumitru din Mocod, Marin Grigore din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu, martirizaţi în ziua de 12 noiembrie 1763).

Icoanele care au vegheat desfăşurarea lucrărilor Seminarului

La standul de carte organizat în vecinătatea sălii de conferinţe, am remarcat şi titluri esenţiale mai vechi (ca Principiile cercetării martirologice, de Ilie Bădescu, Pavel Chirilă şi Andreea Băndoiu, din 2010, sau Prigoana cea dinăuntru. Încercările drepţilor în Biserica lor, de Mihai Valică şi Pavel Chirilă, din 2011), dar şi apariţii de ultimă oră (ca Să nu ne răzbunaţi! Mărturii asupra suferinţelor românilor din Basarabia – volum şi DVD realizate de monahul Moise de la Oaşa, sau Psihologia în textele Sfintei Scripturi, de Pavel Chirilă şi ieromonahul Teofan Munteanu, cu cuvîntul înainte al Mitropolitului Hierotheos Vlachos). Mulţi dintre autori au fost de faţă: Pavel Chirilă, Andreea Băndoiu, Moise Iorgovan, Teofan (Evloghie) Munteanu ş. a.

Numai ochi şi urechi…

Seminarul bistriţean, dincolo de orice mediatizare (favorabilă sau mai puţin favorabilă), a dovedit interesul real pe care tema în dezbatere îl suscită în mediile universitare şi academice cu sensibilitate religioasă, precum şi posibilităţile generoase de con-lucrare între cler şi laicatul intelectual, atît la nivel românesc, cît şi la nivel… european. Singurul lucru ce li se poate reproşa în mod serios organizatorilor este aglomeraţia de vorbitori, care a făcut ca expunerile să fie adeseori precipitate şi sumare, iar timpul pentru dezbateri pe marginea lor să fie redus la minimum, cu pagubă şi pentru autori, şi pentru public.

Prof. Dr. Pavel Chirilă prezentînd Centrul de Studii Martirologice Aiud (în construcţie)

Există însă perspectiva “răscumpărătoare” (care e de sperat că nu va întîrzia să se concretizeze) ca materialele prezentate să se regăsească integral într-un volum şi să ajungă la îndemîna unui public mai larg, dînd imbold iniţiativelor viitoare, mai ales în ce priveşte studiul multidisciplinar al fenomenului neo-martiric, cu accent pe rezistenţa creştină (ortodoxă şi nu numai) din vastul spaţiu concentraţionar românesc şi pe literatura mărturisitoare aferentă acesteia.

Maestrul Dan Puric despre „Conştiinţa martirică” şi demnitatea de a fi român (ultimul act al Seminarului)

The following two tabs change content below.
Răzvan Codrescu
Scriitor, publicist, editor, director literar al Editurii Christiana, redactor-şef al revistei Lumea credinţei, vice-preşedinte al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini şi preşedinte de onoare al Asociaţiei „Rost”. Ultima carte publicată: ”O introducere în creștinism” (Ed. Christiana, Bucureşti, 2016).
Răzvan Codrescu

Ultimele articole de Răzvan Codrescu (toate)

Spune-ți părerea