România politică vs. România economică

Ascunsă de fumul dens și înăbușitor al scandalului politic, finalizarea negocierilor dintre Guvenul României și ”Troika” (FMI, BM, CE) – caracterizată a fi un succes de ministrul Finanţelor, Florin Georgescu – reprezintă un element important pentru orice demers sincer și obiectiv de înțelegere în perspectivă a situației reale din România.

Surprinzător, în ciuda declarațiilor deosebit de severe făcute de diverși oficiali europeni cu privire la ”degradarea democrației românești”, „grava criză din România” etc. reprezentații ”Troicii” au manifestat o neaşteptată bunăvoinţă şi au acceptat implementarea de către guvernul USL, în perioada imediat următoare, a unor măsuri sociale care anulează o bună parte din efectele politicilor de austeritate promovate de Traian Băsescu și guvernarea PDL.

Astfel, conform informațiilor oferite de Mediafax.ro, ”în cadrul negocierilor s-au asigurat sumele necesare pentru refacerea salariilor nominale ale funcţionarilor bugetari la nivelul din iunie 2010 şi pentru plata sumelor reţinute necuvenit pensionarilor, corespunzător a şapte luni din acest an şi a nouă luni din anul care urmează.Pe partea de cheltuieli bugetare s-au asigurat sume suplimentare la nivelul autorităţilor locale în vederea onorării obligaţiilor către persoanele cu dizabilităţi, precum şi pentru plata arieratelor, respectiv datorii restante ale autorităţilor locale către diverşi furnizori şi diverşi creditori. Totodată, în urma discuţiilor cu FMI, Ministerul Sănătăţii amână data la care va introduce sistemul prin care pacienţii vor fi taxaţi la fiecare vizită la medic sau în spital. Legea va fi mai întâi discutată cu asociaţiile de pacienţi”.

Aprobarea acestor măsuri reprezintă pentru USL o bătălie câștigată atât din punct de vedere politic – programul social al guvernării USL fiind confirmat ca viabil de către oficialii ”Troicii” – cât și în spațiul României reale, a mecanismelor social-economice. Traian Băsescu înregistrează o înfrângere serioasă pe cel mai important front de luptă, cel al măsurilor economice și al relației cu principalii finanțatori ai economiei românești. Speranța partizanilor președintelui suspendat, că negocierile cu ”Troika” vor eșua, nu s-a confirmat. Dimpotrivă, USL are mână liberă la implementarea unor măsuri de natură salarială și socială care vor dobândi, în toamnă, evidente conotații electorale. Chiar şi în situaţia în care Traian Băsescu va fi reconfirmat ca şef al statului, implementarea măsurilor social-economice convenite între guvernul USL și „Troikă” nu va putea fi oprită și va avea o valoare electorală mult mai mare decât orice dosare penale sau blocaje instituționale aruncate în agora românească de Traian Băsescu și susținătorii lui din diferite instituții de stat sau private.

În lupta electorală din toamnă, ”condamnarea pușcăriabililor” și/sau ”condamnarea mafiei portocalii” vor avea o importanță mult mai mică în fața refacerii salariilor, plătirii sumelor reținute ilegal din pensii ori amânării coplății pentru serviciile medicale. Cetățeanul român este mult mai interesat, deocamdată, de efectele economice pe care trebuie să le suporte sau de care trebuie să beneficieze în urma măsurilor adoptate de guvern decât de anchetarea și eventual, condamnarea penală a unor inamici politici ai lui Traian Băsescu sau ai cuplului Ponta-Antonescu.

Totuși, USL a acceptat să plătească un preț foarte mare în schimbul bunăvoinței ”Troicii”. Economia românească va cunoaște o nouă ”sângerare”, în sensul că importante societăți comerciale aflate încă în proprietatea statului vor intra în procesul de privatizare. Astfel, conform informațiilor furnizate de Mediafax.ro, ”companiile Electrica-Furnizare, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica, Transgaz, Complexele energetice Oltenia şi Hunedoara vor avea manageri privaţi până la sfârşitul anului 2012. Hidroelectrica va avea conducere privată şi va fi listată în momentul în care va ieşi din insolvenţă. Ministerul Transporturilor va privatiza CFR Marfă până în decembrie 2012, și este posibil să fie scos la vânzare şi pachetul majoritar de acţiuni al Companiei Tarom, dacă oferta de privatizare a 20% din acţiunile nu este atractivă”. Guvernul USL își asumă un program de accelerare ”în forță” a procesului de privatizare, fiind de așteptat să se înregistreze costuri sociale foarte mari, acestea fiind însă trecute sub tăcere, cel puțin în momentele publice ale negocierilor cu ”Troika”.

Un exemplu în acest sens este Poșta Română, care a intrat într-un proces de privatizare și restructurare, în conformitate cu solicitările făcute de FMI, la sfârșitul anului 2011. Astfel, într-o primă etapă, se prevede concedierea a 100 de directori şi 1.068 de salariaţi din personalul administrativ, numărul total al locurilor de muncă care vor fi desfiinţate fiind estimat la peste 2000, în condiţiile în care Poşta Română va beneficia de management privat şi de un investitor strategic care să preia minim 20% din acţiuni. Privatizare companiilor de stat de pe lista finală acceptată la negocierile din această vară dintre guvernul USL şi „Troică”, va genera în economia românească un nou contingent de mii, poate zeci de mii şomeri, în condiţiile în care nu există, deocamdată, indicii că segmentul privat al economiei ar avea capacitatea să absoarbă o parte cât mai mare din excedentul de forţă de muncă. Nu trebuie uitat faptul că „investiţiile străine directe au scăzut cu 28,9%, în primul semestru al anului 2012, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 621 milioane euro”, aşa cum informează Banca Naţională a României.

În contextul luptei pentru demiterea lui Traian Băsescu, rezultatele negocierilor dintre guvernul FMI şi „Troică” reprezintă o victorie pe termen scurt şi mediu înregistrată de USL, care îşi asigură astfel implementarea unor măsuri social-economice de un valoros impact electoral. Analizat în perspectivă, pentru perioada de după 2013, acordul cu „Troika” pare a fi o „Cutia Pandorei” din care a ieşit, de această dată, mai întâi speranţa într-un trai mai bun – prin refacerea salariilor, plata sumelor reţinute ilegal din pensii, anularea coplăţii serviciilor medicale etc. – dar care va fi urmată de sacrificiile cerute de procesul de privatizare a unor mari companii de stat, anume concedierea a câteva mii, poate zeci de mii ce lucrători. România rămâne, deocamdată, tributară tradiţiei sale istorice din care a învăţat că doar prin compromis, uneori unul umilitor şi scump plătit, poate supravieţui marilor imperii care-i bat la poartă, iar românii vor spune, când se vor răcori de „arşiţa” dezbaterilor politice ale momentului că „până acum nu stăm nici bine, nici rău, adică nici aşa, nici altminteri” (I.L. Caragiale).

Marcel Răduț Seliște

About Marcel Răduț Seliște

Preot ortodox în Craiova, publicist şi activist civic. A publicat volumul ”Cu căruța prin democrația românească” (2009), o culegere de editoriale și comentarii politice publicate în diferite ziare și periodice, iar în 2011, volumul ”Jurnal Cubanez - Amintiri din Absurdistan”, o carte mărturisire despre o misiune umanitară pe care a realizat-o autorul în Cuba comunistă, în sprijinul dizidenților anti-castriști.

Spune-ți părerea