Raportul Estrela: implicaţiile pentru cadrele medicale

UPDATE (30 nov.): Raportul Estrela va fi supus la vot în plenul P.E. pe 10 dec.

Raportul Estrela, referitor la sănătatea sexuală şi reproductivă (Sexual and Reproductive Health and Rights, SRHR), elaborat de Comisia pentru drepturile femeilor şi egalitatea de gen, a fost respins în Plenul PE pe 22 oct. şi retrimis la Comisie, care îl poate reface şi supune din nou la vot începând cu ian. 2014. UE nu are competenţe în domeniul sănătăţii publice, conform principiului subsidiarităţii, dar acest Raport a încercat, printre altele, să facă din avort un „drept” pentru care sistemele publice de sănătate trebuie să fie răspunzătoare şi să le nege cadrelor medicale dreptul la obiecţia de conştiinţă. (Să ne reamintim că avortul nu face parte din drepturile protejate la nivel internaţional, în timp ce obiecţia de conştiinţă este definită juridic.)

Pe scurt, Raportul propune: liberalizarea completă a avortului (în Irlanda, Polonia şi Malta avortul la cerere este încă interzis) şi decontarea acestuia din banii asigurărilor obligatorii de sănătate, decontarea contraceptivelor din banii publici şi accesul minorilor la servicii de sănătate sexuală fără a fi necesar acordul părinţilor, finanţarea organizaţiilor private de servicii de sănătate a reproducerii din banii publici, educaţia sexuală obligatorie de la vârsta de 4 ani şi fără acordul părinţilor etc.

Cadrele medicale sunt interesate în mod direct de solicitarea de „reglementare” a obiecţiei de conştiinţă. Citez din Raport:  în câteva alte state membre avortul, deși este legal, este din ce în ce mai inaccesibil din cauza unor bariere normative sau practice, cum ar fi recurgerea abuzivă la obiecția pe motive de conștiință, perioadele obligatorii de așteptare sau consilierea părtinitoare. Sunt vizaţi mai ales ginecologii şi anesteziştii, dar şi alte specialităţi şi farmaciştii.

Să ne reamintim ce înseamnă obiecţie de conştiinţă. Orice cadru medical, căruia conştiinţa sau credinţa religioasă nu-i permit practicarea sau asistarea avortului (sau a altor acte care au drept consecință directă sau indirectă distrugerea unei vieți umane, de ex. FIV, RUAM, eutanasie), are dreptul de a refuza cererea pacientului sau a superiorilor săi. Situaţia este aceeaşi pentru farmaciştii care refuză eliberarea pilulei abortive, de ex. Unitățile sanitare se pot prevala de același drept pentru a refuza să ofere astfel de proceduri.

Dreptul la obiecţia de conştiinţă este întemeiat pe etica medicală şi pe dreptul natural, fiind totodată un drept fundamental, protejat de Constituția României, de legislaţia națională şi de cea europeană. Codul deontologic al medicului din România recunoaşte acest drept.

Refuzul personalului medical de a practica sau asista o întrerupere de sarcină la cerere este una din cel mai des întâlnite situaţii conflictuale între drepturile medicului şi cele ale pacientului. Obiecţia pe motive de conştiinţă (sau morală) are la bază contradicţia între solicitarea pacientului şi principiile religioase sau morale ale personalului medical, respectiv între autonomia medicului și dorinţa pacientului.

Raportul Estrela se referă în particular la avort şi le recomandă statelor europene să restrângă prin lege exerciţiul obiecţiei personalului medical care refuză practicarea avortului din motive religioase, morale sau filosofice. Raportul urmăreşte eliminarea, practic, a unui drept fundamental, ameninţând libertatea conştiinţei şi libertatea religioasă ale furnizorilor de servicii de sănătate (personal medical, dar şi spitale sau clinici, inclusiv private şi confesionale).

Nu este prima oară când se încearcă eliminarea obiecţiei de conştiinţă pentru cadrele medicale din UE. În urmă cu exact trei ani, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a fost depus raportul „Accesul femeilor la îngrijirea medicală legală: problema utilizării nereglementate a obiecţiei pe motive de conştiinţă”, raportor Christine McCafferty. În urma dezbaterilor, raportul a fost amendat astfel încât să reafirme și să protejeze obiecția de conștiință a medicilor. Rezoluția s-a numit „Dreptul la obiecţia de conştiinţă în îngrijirea medicală legală”.

Retrimiterea la Comisie a Raportului Estrela este un armistiţiu; votul a fost foarte strâns, la o diferenţă de 32. Deşi în PE majoritatea este formată din socialişti, verzi, liberali şi comunişti, ce în mod tradiţional votau în favoarea agendei feministe şi homosexuale, acum o parte dintre ei s-au disociat şi au votat contra Raportului. Pe de-o parte au văzut în potenţiala rezoluţie o tentativă a instituţiilor Uniunii de a submina suveranitatea statelor membre şi, în contextul creşterii euroscepticsmului la ei acasă, nu au vrut să fie asociaţi cu aşa ceva. Pe de altă parte au fost conştienţi de elementele controversate al Raportului, cum sunt:  permiterea avortului și a serviciilor conexe în clinicile și spitalele administrate de culte religioase; legalizarea RUAM pentru lesbiene; obligativitatea educației sexuale începând cu ciclul primar; educarea „într-o viziune pozitivă” asupra homosexualității.

Există suspiciunea că la elaborarea acestui Raport a contribuit substanţial International Planned Parenthood Federation (IPPF), principalul furnizor de servicii abortive în UE. În multe state UE, cadrele medicale fac uz de obiecţia de conştiinţă, uneori în proporţie de peste 70%, ceea ce face dificilă activitatea acestor furnizori, interesaţi şi de o felie mai mare din bugetul UE. Pentru Orizontul 2020 se apreciază că acest buget este de 7,4 mld. euro, alocat pentru  “sănătate, schimbări demografice şi bunăstare”.

Bugetul UE poate fi influenţat major de Iniţiativa Cetăţenească Europeană Unul dintre noi, care la 1 nov. îi va cere Comisiei Europene să protejeze viaţa omenească încă de la concepţie, prin sistarea fondurilor UE acordate pentru cercetări şi programe de sănătate ce presupun distrugerea embrionilor umani.

Odată adoptată în proiectele legislative ale Comisiei Europene, Iniţiativa ar modifica regulamentele financiare ale UE şi distribuirea bugetului, aducând consistenţă politicilor comunitare întru protejarea vieţii umane încă de la concepţie, conform competenţelor pe care Uniunea le are în acest domeniu.

Până în ian. 2014 europarlamentarii şi toţi cei vizaţi de Raport au timp să se informeze şi să dezbată. Asociaţiile profesionale ale cadrelor medicale din România ar trebuie să ia o atitudine publică, în favoarea unei legislații care să le asigure independenţa profesională și să protejeze autonomia furnizorilor de servicii medicale.

Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus „Revoluţia franceză”, de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

1 thought on “Raportul Estrela: implicaţiile pentru cadrele medicale

Spune-ți părerea