Dezbatere despre Basarabia: Ne costă mai mult dacă nu facem reunificarea!

Astăzi, Fundaţia Universitară a Mării Negre, ziarul Adevărul şi revista Foreign Policy România au organizat dezbaterea Moldova ante portas: integrare prin reunificare sau reunificare prin integrare?, având ca punct de plecare rezultatele sondajul de opinie Basarabia, realizat luna aceasta de Inscop Research, la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România.

Câteva date din acest sondaj:

  • 51,7% dintre români cred că Rep. Moldova este mai apropiată de România şi UE, 25,7% cred că de Rusia şi Uniunea Eurasiatică, 15,8% nici una nici alta.
    • Spre deosebire de ce ne arată datele din Republica Moldova, românii cred că Moldova este mai apropiată de UE decât de Rusia într-o proporţie ceva mai mare decât o cred chiar şi cetăţenii republicii de peste Prut. În România circulă destul de puţine informaţii despre spaţiul ex-sovietic, consecinţă a interesului foarte scăzut faţă de zonă, dar şi a faptului că românii știu foarte puțin despre proiectul Uniunii Eur-asiatice.
    • 28,4% dintre români cred că, pe viitor, Rep.Moldova va rămâne aşa cum este din punct de vedere geopolitic, 25,6% cred că se va integra în UE, 25,1% cred că se va uni cu România, 7,5% consideră că se va apropia de Rusia; 13,4% nu ştiu sau nu răspund.
    • Practic, 50,7% dintre români identifică un orizont european al Republicii Moldova, fie pe dimensiunea integrării europene, fie pe dimensiunea reunificării cu România.
    • Ca piedici în calea unei eventuale uniri sunt considerate: opoziţia Rusiei (52,4%), opoziţia unor cercuri din Moldova (10,5%), opoziţia unor cercuri din România (8,3%), opoziţia Occidentului (6,7%), altele nenominalizate (18,5%). De departe, cea mai serioasă sursă de opoziţie este văzută a fi Rusia.
  • 61,7% dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România, dacă integrarea europeană a țării vecine s-ar dovedi imposibilă. 22,7% nu ar fi de acord; 15,6% nonrăspunsuri.

Sondajul arată că românii au așteptări în ceea ce privește relația cu Rep. Moldova. Problema este când și cum se vor regăsi ele pe agenda oamenilor politici. Reunificarea implică două părți și primul pas ar fi ca în ambele state să existe un discurs unionist.

Un model pentru a așeza reunificarea pe agenda politică ar fi Declarația de la Snagov (1995), girată de Academia Română și semnată de toate forțele politice de atunci, prin care aderarea la NATO (și UE) a fost stabilită drept obiectiv național; și a fost și înfăptuită.

Acum Rep. Moldova se află la o răscruce geopolitică și strategică, marcată de eșecul summit-ului de la Vilnius; retragerea Ucrainei din Parteneriatul Estic îndepărtează UE de Moldova și s-ar putea ca Uniunea să se îndepărteze tot mai mult, pe măsură ce proiectul eur-asiatic prinde contur. Negocierile de la Geneva dintre G5+1 și Iran au lăsat Rep. Moldova ca frontieră a regiunii central-est-europene. La fel ca Ucraina până de curând, Moldova declară că își dorește integrarea europeană, dar pentru ea UE înseamnă mai mult Germania decât România.

Există o categorie de cetățeni moldoveni care se confruntă cu spectrul neintegrării și care se vor simți inconfortabil într-o construcție pe vectorul estic; lor li se poate adresa o politică națională. Dacă până acum exista un consens în lumea românească – Moldova trebuie să se integreze în UE – ce vor propune oamenii politici acum?

Dimensiunea economică a reunificării cu Rep. Moldova presupune costuri, mai întâi cu uniformizarea monetară, a sistemului de asistență socială și a infrastructurii. Dar există și un cost al întârzierii reunificării (sau al nerealizării ei), care poate fi anticipat studiind efectele reunificării germane în economia internă și modelele teoretice ale reunificării coreene, pentru care există un minister la Seul.

La 20 de ani de la reunificarea germană PIB-ul pe locuitor în landurile estice s-a triplat, iar în cele vestice s-a dublat. Din 1990 până acum PIB -ul Germaniei s-a dublat, în termeni reali. Cheltuielile cu reunificarea au reprezentat 2/3 dintr-un PIB mediu anual, calculate pentru a reduce diferența dintre PIB/locuitor dintre est și vest de la ½ la 2/3. Economia Germaniei a fost depășită de cea a Marii Britanii doar de 4 ori în 20 ani. Companiile germane au câștigat prin reunificare, considerată o operație de marketing foarte reușită.

Pe un model asemănător știm că:

–         În 1990 raportul PIB/locuitor dintre România și Moldova era de 1 la 1,5

–         Azi este de 1 la 4

–         Peste 20 de ani va fi de 1 la 10.

Reunificarea făcută azi ne-ar costa 1/2/ din PIB –ul pe un an, pentru a readuce raportul de mai sus la valoarea din 1990. Astăzi 6% din PIB sunt alocate pentru investiții; în cazul reunificării o parte din ele s-ar face în Moldova.

Dacă România și Rep. Moldova s-ar reunifica, în decurs de 8 ani ne-am dubla PIB-ul național.

Pentru a se dezvolta, Moldova nu-și va putea depăși limitele obiective de țară cu suprafață mică și populație redusă. În lipsa unui proiect la Prut și dacă UE se va îndepărta după Vilnius, Uniunea eur-asiatică va rămâne o opțiune pentru Rep. Moldova.

Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus „Revoluţia franceză”, de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

2 thoughts on “Dezbatere despre Basarabia: Ne costă mai mult dacă nu facem reunificarea!

  1. Pe termen mediu Romania se va dizolva in UE, cu siguranta isi va pirde si ce i-a mai ramas din suveranitate. Asa ca este egal daca cu sau fara Basarabia.. Poate e mai bine sa ramana in sfera de influenta a Rusiei..

Spune-ți părerea