Apel la responsabilitate în privinţa legii antilegionare

Doamnelor şi domnilor deputaţi,
În procesul legislativ al Camerei Deputaţilor ca for decizional a intrat de curând şi proiectul de lege PL 193/2014 cu referire la “modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”.
Adoptarea acestui proiect de lege ar avea drept consecinţă printre altele şi interzicerea explicită a afirmării în public a ideilor legionare precum şi a cinstirii unor personalităţi ale istoriei României pe motivul apartenenţei lor legionare. Aceasta deşi multe din aceste figuri au devenit deja în conştiinţa opiniei publice adevărate repere morale, simboluri ale rezistenţei anticomuniste pe calea armelor din munţi sau sub forma căii spirituale şi jertfelnice urmată în închisori de aceia care s-au afirmat ca adevărate modele de sfinţenie.
Dreptul fundamental la libertatea conştiinţei şi la libera opinie, inclusiv asupra trecutului şi prezentului României, este consfinţit prin articolele 29 şi 30 ale Constituţiei ţării noastre. Prin urmare, restrângerea acestuia, aşa cum se preconizează în proiectul de lege amintit, s-ar putea produce doar în urma unei situaţii extrem de grave, care ar ameninţa la modul cel mai serios structurile statului de drept din România. În absenţa unui asemenea context imperios, acest proiect de lege, profund restrictiv, riscă să devină el însuşi neconstituţional.
Doamnelor şi domnilor,
În calitatea pe care o are Fundaţia “Profesor George Manu”, anume aceea de a fi expus în ultimii 16 ani un punct de vedere legionar legitim şi autorizat, mai ales în paginile revistei lunare “Permanenţe” (poziţii care nu au făcut până acum obiectul vreunei plângeri sau anchete penale), vă invităm pe această cale să vă asumaţi deschis răspunderea pentru votul pe care îl veţi da asupra acestui proiect de lege.
Fie că veţi vota în favoarea, fie împotriva sa, sunteţi datori faţă de toţi cetăţenii României să luaţi o hotărâre profund motivată şi asumată integral, cu toate consecinţele ei.
Obligaţia fundamentală pe care o aveţi din poziţia de aleşi ai naţiunii este aceea de a vă informa corect, pentru a putea lua deciziile cele mai potrivite într-un spirit de obiectivitate şi dreptate.
În acest sens ne permitem să vă adresăm următoarele întrebări, în speranţa că, dacă vă veţi documenta pentru aflarea unui răspuns, veţi reuşi să votaţi asupra proiectului de lege în deplină cunoştinţă de cauză, în spiritul amintit mai sus.
1) Deţineţi informaţii privind existenţa iminentă a unui pericol “legionar” la adresa statului român? Există rapoarte SRI în acest sens? Au existat infracţiuni individuale ale unor persoane autodeclarate de orientare “legionară”, urmărite şi pedepsite, astfel încât comasarea unor asemenea cazuri să justifice o condamnare “în bloc” a tuturor formelor de manifestare de tip legionar?
2) A existat pe de altă parte o dezbatere publică în societatea românească asupra iminenţei unui presupus “pericol legionar”? Aveţi cunoştinţă de existenţa unor controverse privind tema legionară în presa scrisă, digitală sau audio-vizuală cu un impact larg, care să poată fi numite cu adevărat “dezbatere publică”? Sau de alte dezbateri în care să fi fost prezentate argumente pro şi contra de către toate părţile implicate? Dacă nu aveţi cunoştinţă de aşa ceva, vă asigurăm că nu e vorba de o lacună în informarea dvs. sau de o scăpare cauzată de agenda, fără îndoială extrem de încărcată, pe care o aveţi în calitate de parlamentar.
3) Chiar dacă nu au existat astfel de controverse cu un larg impact la nivelul societăţii româneşti, tema legionară se manifestă mai degrabă neoficial, mai ales sub forma unor personalităţi exponenţiale, care sunt cinstite ca eroi sau martiri anticomunişti. Adică prin promovarea unor modele de atitudine menite să aibă un efect pozitiv asupra conştiinţei noastre colective şi a identităţii de români. Aceste adevărate efigii morale tind să fie receptate pe o scară din ce în ce mai largă, despre ele s-au publicat numeroase cărţi memorialistice şi s-au realizat o serie de filme documentare sau artistice. Nu poate fi vorba cu adevărat de “controverse” sau “dezbateri publice”, căci în faţa cantităţii de opinii pozitive asupra acestor personalităţi legionare, critica şi poziţia exacerbat-negativă a venit aproape exclusiv dintr-o singură parte: Institutul “Elie Wiesel” pentru studierea Holocaustului şi cercuri apropiate acestuia. Aici numai de nepărtinire nu poate fi vorba, căci acest institut este de altfel autorul moral al proiectul de lege amintit. S-a recurs la acest mijloc restrictiv al cenzurii de tip bolşevic, tocmai pentru că într-o dezbatere reală, la scara întregii societăţi, adevărul s-ar fi impus cu siguranţă în conştiinţa opiniei publice. O minoritate influentă doreşte însă cu orice preţ ca acest lucru să nu se petreacă, recurgând în acest scop, în lipsă de alte argumente, la metodele cele mai nedemocratice cu putinţă.
4) Dacă ideologia şi regimul comunist au făcut obiectul studiului unei comisii care a emis un raport pe baza căruia Parlamentul României a votat o lege pentru condamnarea sa (lege care însă e lipsită de consecinţe practice), a existat un demers similar în ceea ce priveşte legionarismul? Un studiu al unei comisii asemănătoare, etc.? Evident, nu! Şi probabil nici nu va putea exista unul care să ajungă la concluzii menite să sprijine un proiect de lege care ar viza condamnarea şi interzicerea sa. Anume tocmai pentru că Mişcarea Legionară a fost scoasă (în urma unei anchete preliminare) de pe lista organizaţiilor “fasciste” sau “colaboraţioniste” care au fost condamnate de Tribunalul Penal Internaţional de la Nürnberg, cu toate că unii fruntaşi legionari se aflau la vremea aceea internaţi în lagăre americane de prizonieri ca făcând parte din Guvernul legionar din exil de la Viena, care a luptat până la capitularea Germaniei împotriva bolşevismului alături de puterile Axei. Toţi aceştia au fost eliberaţi şi, în general, toţi legionarii aflaţi în exil în ţările democratice s-au putut manifesta în cea mai deplină libertate, fără să fi fost urmăriţi sau condamnaţi pentru opiniile şi activitatea lor.
5) Aveţi cunoştinţă de criticile aduse în rapoartele diverselor comisii ale Senatului sau Guvernului asupra versiunii iniţiale a proiectului de lege, şi de care nu s-a ţinut cont în varianta votată de Senat? De avizele negative care s-au dat de către unele din aceste comisii (Apărare şi Ordine Publică)? Consideraţi că poate fi votat un asemenea proiect de lege, care prevede includerea legionarismului în categoria infracţiunilor, atunci când în raportul Guvernului expunerea de motive a iniţiatorilor este desfiinţată prin următoarele argumente :
“Includerea unor activităţi sau mişcări în sfera ameninţărilor la adresa securităţii naţionale nu determină calificarea, per se, a acestor fapte ca fiind infracţiuni. Dacă s-ar adopta acest raţionament ar trebui, pentru identitate de raţiune, să fie incriminate şi acţiunile de origine comunistă, menţionate şi acestea în enumerarea de la art. 3 din Legea nr. 51/1991.
Menţionăm în context şi faptul că România a fost deja condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea art. 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în cauza Partidului Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu împotriva României ca urmare a refuzului de a înregistra un partid comunist. În motivarea CEDO s-a reţinut că “una dintre principalele caracteristici ale democraţiei rezidă în posibilitatea pe care o oferă de a dezbate prin dialog şi fără recurgere la violenţă problemele ridicate de diferite curente politice de opinie şi aceasta chiar dacă deranjează sau îngrijorează. În această privinţă, o formaţiune politică ce respectă principiile fundamentale ale democraţiei nu poate îngrijora pentru simplul fapt că a criticat ordinea constituţională şi juridică a ţării şi că doreşte să o dezbată public pe scena politică. (…) Or, în speţă, instanţele interne nu au arătat în nici un fel prin ce anume programul şi statutul PCN erau contrare principiilor fundamentale ale democraţiei. ” ”
Prin urmare, cu toate că legislaţia internaţională s-a pronunţat într-un spirit liberal în favoarea înregistrării unui partid cu o ideologie considerată controversată, în cazul iniţiativei legislative de faţă este vorba de ceva mult mai grav: anume de tentativa de interzicere a tuturor modurilor de manifestare ale ideologiei legionare, inclusiv simpla exprimare a opiniilor. Acest fapt nu poate reprezenta prin urmare decât o încălcare şi mai evidentă a principiilor universale ale drepturilor omului recunoscute de instanţele internaţionale.
6) Sunteţi la curent cu faptul că în Senat nu au avut loc dezbateri şi luări de poziţie asupra proiectului de lege, votul având loc într-o atmosferă de indiferenţă totală şi de evitare a asumării răspunderii? Atitudini care i-au caracterizat până şi pe iniţiatorii formali ai acestui proiect de lege? Aceştia nu numai că nu au luat cuvântul pentru a-şi motiva demersul şi a solicita votul în vederea aprobării iniţiativei lor legislative, dar pur şi simplu nici nu au fost prezenţi în sală. Însă nu doar ei, ci toţi senatorii Partidului Naţional Liberal au lipsit de la vot. Vi se pare prin urmare normal ca în Camera Deputaţilor să fie aprobat un proiect de lege restrictiv şi problematic din punct de vedere constituţional şi al legislaţiei internaţionale, dacă nici măcar iniţiatorii acestuia nu şi-l mai asumă la modul serios, iar partidul din care aceştia fac parte nici nu s-a prezentat la votul din prima Cameră?
Doamnelor şi domnilor,
Vă facem pe această cale un apel la responsabilitate.
Indiferent cum veţi vota, respectul pentru democraţie şi pentru cetăţenii pe care îi reprezentaţi şi cărora le datoraţi calitatea actuală de parlamentar vă obligă la o atitudine de probitate morală.
La luări de cuvânt neechivoce pentru motivarea deciziilor pe care doriţi să le adoptaţi, adică la participarea la o dezbatere reală pe marginea legilor prin care decideţi destinele ţării.
Şi, în final, la asumarea răspunderii actelor dvs. în faţa poporului român şi a istoriei României.
Suntem încredinţaţi că veţi şti să vă ridicaţi la înălţimea acestor comandamente şi că veţi şti să apăraţi principiile democraţiei şi ale statului de drept împotriva celor care cu adevărat le încalcă.
Vă rugăm să primiţi pe această cale şi asigurarea întregii noastre consideraţii.
 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


Un comentariu la „Apel la responsabilitate în privinţa legii antilegionare”

  1. „Într-un Stat liber, nu este nici dreptul Parlamentului, nici al Puterii Judecătorești să definească adevărul istoric. Politica Statului, chiar atunci când este animată de cele mai bune intenții, nu este politica istoriei.”
    …cu dedicație cretinilor care au hotărât tâmpenia în cauza!

Comentariile sunt închise.