Noua Republică: Primele alegeri

Imaginea lui Mihail Neamţu suprapusă peste cea a partidului, până la identificarea cu acesta, a fost considerată un impediment de comunicatorii Noii Republici, care au promis că vor găsi alte elemente sau teme caracteristice partidului. Campania pentru europarlamentare nu a adus aceste teme pe piaţa politică, deşi unele dintre ele fuseseră propuse încă de anul trecut.

În august 2013, Corneliu Berari, vicepreşedinte NR, a afirmat că familia va conta în alegeri, dar ideea lui a fost respinsă pe motiv că electoratul urban va fi îndepărtat. Doi candidaţi independenţi, Iulian Capsali şi Petre Costea, au ales ca temă de campanie familia naturală, reuşind să obţină aproape 100 mii de voturi în total. Povestea lor de viaţă, care rezona cu tema aleasă, a fost folosită în campanie, spre deosebire de Noua Republică, care nu a valorificat nici măcar povestea extraordinară a lui George Mioc.

PNŢcd a alăturat temei familiei dezbaterea despre restauraţie sau despre locul monarhiei în viitorul ţării. În problema formei de guvernământ, Noua Republică, deşi are un nume ce lasă loc metaforei (Respublica lui Platon), nu a avut un mesaj în campanie. PNŢcd a obţinut peste 60 mii de voturi.

În campania Noii Republici au lipsit personalităţile. În timp ce Mihail Neamţu era pus în umbră şi povestea lui George Mioc era ignorată, alte partide au folosit „locomotive” în campanie. Forţa Civică s-a folosit doar de lider, Mihai Răzvan Ungureanu, candidat la prezidenţiale. Mişcarea Populară s-a folosit de Traian Băsescu, în timp ce NR a încercat disocierea de Preşedinte, încercând în mod stupid să facă uitat episodul din iulie 2012. PDL s-a folosit de Monica Macovei, reformatoarea justiţiei şi pol de atracţie pentru votul util, iar PNL – de Klaus Iohannis, model în administraţie.

Astfel, în campanie NR a avut un discurs paranoic, a fost doar „anti” şi nu a avut de fapt un mesaj coerent.

Noua Republică a făcut parte din ARD la alegerile din 2012, ceea ce i-a adus un senator şi accesul în AECR. Pentru NR, primele alegeri au avut loc în 25 mai.

Voturile obţinute se datorează leadership-ului local, cercului de influenţă personală a celor care au lucrat în campanie şi contactului personal. Oamenii care au muncit pentru partid, de la strângerea de la semnături până la contactul direct cu alegătorii şi monitorizarea votului în secţii (4.000 de secţii în ţară), au fost bine organizaţi, dar mesajul campaniei a fost slab. Totuşi NR a obţinut voturi în peste 2.330 localităţi. Cele 15.419 voturi (0,28% pe ţară) reprezintă un scor onorabil şi dau imaginea clară a NR în ţară. Există filiale care au obţinut scoruri mai mari decît media pe ţară şi filiale slabe, în care NR a luat mai puţine voturi decât în judeţele în care nu există filiale. Boicotul la care mass media au supus partidul nu a funcţionat pentru cei care se infomează de pe internet.

Mihail Neamţu este acuzat că a făcut un „produs” ce a fost cumpărat de mai puţin de 16 mii oameni. Contestarea vine din partea autorilor strategiei de campanie. De fapt, sunt contestate forţele care au reuşit să se coaguleze la Noua Republică şi să demonstreze că în politica românească există atât oameni curajoşi şi hotărîţi, cât şi un electorat pentru partide noi.

Miza Congresului extraordinar de la Arad din 28 iunie este să arate că un partid complet nou, de secol XXI, care nu-şi are originea în FSN şi nici nu „beneficiază” de complicităţi cu instituţii ale statului, este viabil în România şi el poate lucra pentru mai mult viitor, chiar şi în condiţii vitrege.

The following two tabs change content below.
Alina Ioana Dida
Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).
Alina Ioana Dida

Ultimele articole de Alina Ioana Dida (toate)

3 thoughts on “Noua Republică: Primele alegeri

Spune-ți părerea