Despre implicarea Patriarhiei Române în PNDR

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) cuprinde fonduri europene de peste 8 mld. euro (nerambursabile), aferente perioadei 2014-2020. Acceptarea Patriarhiei Române ca membră în Comitetul de Monitorizare a PNDR a atras primele critici din partea lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), şi ea membră a Comitetului.

Laurenţiu Baciu a declarat, pe Pagina de Agricultură, că Bisericile nu ar trebui să poată accesa PNDR, întrucât nu sunt “fermieri activi”. “A fi fermier activ înseamnă să ai ca principal CAEN unul legat de agricultură, iar bisericile nu au ca ocupaţie principală aşa ceva”, a declarat Baciu.

Au urmat criticile unor ziarişti şi ale unor comentatori de pe facebook la adresa BOR. “Sumele puse la bătaie înseamnă oportunități pentru fermieri, agricultori, pentru foarte mulți agenți economici ale căror activități sunt legate direct de diferite sectoare ale agriculturii”, afirmă Marian Petru într-un articol pe România Curată. Această frază sintetizează temerea criticilor: “biserica vrea doar bani, deşi ea nu produce nimic şi nu plăteşte impozite”. Toţi criticii se doresc obiectivi, desigur, dar la o privire mai atentă din vorbele lor nu rămân prea multe.

Întâi să vedem cine poate fi membru în Comitet: “reprezentanți la nivel de factori de decizie ai autorităților administrației publice centrale, ai structurilor asociative ale administrației publice locale, ai partenerilor relevanți (ONG-uri şi universități)”. (sursa: aici) Ce am reuşit să aflu de pe situl pndr.ro este componenţa Comitetului de Monitorizare din 2013. Pentru a ne face o idee despre diversitatea de interese reprezentate acolo, datorită oportunităţile oferite de PNDR, voi enumera câţiva dintre cei 30 membri din 2013: LAPAR, Ministerul Economiei, Institutul Naţional de Statistică, Fundaţia Adept, Asociaţia Română a Băncilor, Asociaţia Proprietarilor de Păduri, Societatea Ornitologică Română.

Există cel puţin două argumente pentru prezenţa Patriarhiei în Comitetul PNDR.

Unităţile de cult ale Patriarhiei Române totalizează suprafeţe agricole mai mari decât majoritatea celorlalţi membri din Comitet şi ele au probleme specifice, din cauza organizării interne şi a faptului că (mai ales mănăstirile) au de cultivat suprafeţe mari pentru uz intern, şi nu comercial. Prin uz intern se înţelege şi furnizarea de resurse specifice pentru activitatea social-filantropică a BOR.

În al doilea rând, de la aderarea României la UE, monumentele istorice de categorie B (=de interes local) din mediul rural se finanţează prin fondurile de dezvoltare rurală. Majoritatea monumentelor de categorie B sunt deţinute de episcopii. Doar în judeţul Giurgiu sunt peste 400 monumente de categoria B (sursa: aici), deci câteva mii în toată ţara. Astfel, Patriarhia este reprezentativă şi pentru liniile de finanţare pentru monumente. De altfel, pentru programul european “rural” nu înseamnă doar “cultivarea pământului”. De ex., la “Submăsura 7.6 Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural” la beneficiari sunt enumerate şi unităţile de cult, conform legislaţiei în vigoare.

Politica UE este de a include în circuitul economic cât mai mult din activitatea din rural, pentru a încasa impozite. O problemă a Patriarhiei este că, în baza unui Regulament al Comisiei Europene din 2013, care se aplică în România din 2015, unităţile de cult ce deţin suprafeţe mari nu mai sunt considerate fermieri activi, ca urmare nu mai au dreptul nici măcar la subvenţia la hectar sau pe cap de animal. De aceea, aceste unităţi de cult fie îşi lucrează pământul fără să ia subvenţii, fie îl arendează, şi atunci arendaşul încasează subvenţia. Rămâne de văzut cum va putea rezolva BOR această problemă juridică şi economică şi dacă va avea vreun ajutor din partea Comitetului de Monitorizare.

Din motive istorice, nu sunt multe în ţara asta în care BOR şi cultele, în general, să nu aibă ceva direct de spus, din proprie experienţa şi pe bună dreptate. Biserica are capacitatea instituţională de a ajunge până la ultima localitate din ţară. În anul 2013 BOR a mai avut un protocol de colaborare cu MADR, pentru informarea locuitorilor din zonele rurale despre fondurile europene pentru dezvoltarea agriculturii și a satului românesc, prin susținerea campaniei “PNDR vine în satul tău”.

The following two tabs change content below.
Alina Ioana Dida
Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).
Alina Ioana Dida

Ultimele articole de Alina Ioana Dida (toate)

2 thoughts on “Despre implicarea Patriarhiei Române în PNDR

  1. Ati omis esentialul:
    1) BOR a acesat in repetate randuri foduri europene, majoritatea in investite programe sociale.

    !!! Organismele europene au facut verificari la sange, si nu s-a gasitt nici o frauda !!! LUCRU IGNORAT TOTAL DE MEDIA ‘OFICIALA’.

    2) ONG-urile internationale care trimit ajutoare in Romania, au deplina incredere in BOR. Lucru recunoscut oficial in repetate randuri.

    Din pacate aceste lucruri se afla doar la TV Trinitas.

  2. In timp ce tot felul de vip-uri ne explica la ore de varf ca trebuie sa fii un pic istet si fara carte prea multa, ( uneori chiar cu ‘cu ajutorul’ lui Domnezeu ) poti deveni om bogat si de succes – iar modelele din viata de zi cu zi nu lipsesc, Patriarhia Romana a organizat programul „alege scoala”.

    http://alegescoala.ro/
    http://alegescoala.ro/despre-noi/descriere-proiect/
    http://alegescoala.ro/misiune/

    Copiii defavorizati, obisnuiti, sunt invatati ca pt a scapa de saracie nu alergi la ajutoare, ci te apuci si inveti ceva ce-ti va folosi in viata.

    PS: La polul opus, avem mediatizarea si sponsorizarea ‘supradotatilor’, care nu sunt persoane reprezentative ale societatii; de multe ori, parasesc ‘scarbiti’ Romania pt ca nu au conditii sa se afirme.

Spune-ți părerea