Amnesty International cere legalizarea prostituţiei

Prostitutia e o practica imorala care injoseste femeile si barbatii. Ca atare nu poate fi un drept al omului. Ea, insa, e promovata cu zel de Amnesty International. Intre 7 si 11 august Amnesty si-a tinut la Dublin adunarea consiliului ei international si a adoptat o rezolutie in care cere statelor lumii sa legifereze „masuri care includ dezincriminalizarea muncii sexuale” („The International Council requests the International Board to adopt a policy that seeks attainment of the highest possible protection of the human rights of sex workers, through measures that include the decriminalisation of sex work…„) [Rezolutia poate fi citita aici] „Sex work” e un eufemism pentru prostitutie, iar „sex worker” pentru prostituate.
Pozitiile lui Amnesty privind prostitutia sunt ireale si ingrijoreaza. De multi ani am atras atentia in buletinele noastre informative de marti ca Amnesty se transforma intr-o organizatie care promoveaza ca drepturi ale omului practici imorale si daunatoare. Pina astazi, insa, nu am dedicat un comentariu special exceselor de erori de care Amnesty a dat dovada si continua sa dea dovada tot mai frecvent. Criteriile folosite de ea pentru  evaluarea gradului de libertate a tarilor lumii devin tot mai bizare de la an la an. Amnesty promoveaza avortul, casatoriile homosexuale si dezincriminalizarea sodomiei in tarile care inca o interzic. Dupa legalizarea casatoriilor homosexuale in Irlanda in mai, Amnesty a lansat un proiect de legalizare a avortului. A emis, in iunie, un raport de peste 100 de pagini in care insista ca avortul sa fie legalizat in Irlanda. [Raportul poate fi cititi aici] Iar acum promoveaza dezincriminalizarea prostitutiei, ca o forma de expresie a „libertatii sexuale”.
Amnesty International nu mai este ce a fost cu decenii in urma, cind inca isi avea rostul iar obiectivele ei erau bine definite si apolitice. Acum, insa, sunt difuze si partinice. A fost fondata ca organizatie neguvernamentala pentru monitorizarea si promovarea la nivel international a drepturilor fundamentale ale omului inscrise in Declaratia Universala ale Drepturilor Omului (1948). Un drept fundamental promovat atunci a fost libertatea de constiinta, un drept in zilele noastre aproape abandonat. Rapoartele ei anuale erau primite cu mult respect de alte organizatii internationale, fie guvernamentale ori neguvernamentale. Amnesty era privita ca o organizatie de referinta privind drepturile omului, iar informatiile continute in rapoartele ei era acceptate ca fiind veridice si erau putin puse la indoiala. Dar in timp Amnesty si-a modificat punctele de focalizare si a trebuit sa-si gaseasca subiecte noi pentru a-si justifica bugetul urias. In ultimele decenii abuzurile drepturilor omului au cunoscut o descrestere semnificativa la nivel global cauzate de prabusirea comunismului in Europa de Est si Uniunea Sovietica, colapsul dictaturilor militare din America de Sud, eliminarea segregatiei rasiale in Africa de Sud (sistemul de apartheid), colapsul dictaturilor Europei Mediteraneene (Spania si Portugalia), prabusirea sistemului colonial, si globalizarea. Au fost si alti factori, dar se poate spune ca in general situatia drepturilor omului la nivel global s-a imbunatatit. Natural au fost si alte provocari, dar, in ultimele decade se observa incalcari ale drepturilor omului nu atit de mult din partea guvernelor ori statelor cit din partea oamenilor. Oamenii isi abuzeaza unii altora drepturile. Exemple evidente in acest sens sunt traficul de fiinte umane si globalizarea practicilor imorale, cum ar fi prostitutia ori sclavia moderna.
 

Amnesty International si revolutia sexuala

Revolutia sexuala a afectat si ea viziunea lui Amnesty International. Amnesty a devenit un prizonier al revolutiei sexuale. Nivelul de libertate al unei tari e definit, cum spuneam mai sus, si de masura in care tarile lumii permit avortul, casatoriile homosexuale ori dezincriminalizeaza sodomia. Lucrul acesta nu e trivial ci unul foarte serios, pentru ca Amnesty International e una din cele mai infleunte organizatii neguvernamentale la nivel international. Pretinde sa aibă şapte milioane de membri in toata lumea. Cind Amnesty International vorbeste, guvernele lumii asculta. Iar cind Amnesty International e pe aceasi pagina cu Organizatia Natiunilor Unite si comisiile ei privind drepturilor omului, presiunea asupra tarilor mici de a se conforma viziunii si ideologiei lui Amnesty e imensa. Daca Amnesty International si comisiile ONU care interpreteaza tratatele internationale privind drepturile omului cad de acord ca avortul e un drept al omului, tarile mici, cum ar fi St Lucia, de exemplu, devin ingrijorate. Un alt exemplu extremist sunt cazurile initiate de Amnesty International impotriva unor micute tari pentru a dezincriminaliza sodomia. Cazuri celebre si recente sunt cele initiate impotriva lui Belize si Guatemala. Privind avortul, Amnesty a lansat sloganul seductiv „my body my rights” („trupul meu, drepturile mele”) [Detalii: My Body My Rights: Amnesty International’s Latest Push for Abortion]
 

Iar acum prostitutia

Unul dintre subiectele tratate saptamina asta la Dublin a fost dezincriminalizarea prostitutiei, numita, in termeni ambigui, industria sexului („sex industry”) Cu citeva saptamini in urma a fost publicat documentul lui Amnesty privind prostitutia. [Il aflati aici] Amnesty isi cladeste pozitia pe notiunea ca „expresivitatea sexuala” e o nevoie fundamentala a omului. In conformitate cu ideologia drepturilor omului care domina gandirea occidentala, orice nevoie a omului devine un drept al omului. E o doctrina folosita si de homosexuali pentru a se apara impotriva celor care critica manifestarile obscene si vulgare prilejuite de marsurile homosexuale, de exemplu nuditatea si orgiile sexuale savarsite in public. Documentul lui Amnesty afirma ca „sexual expression is a primary need” („Expresivitatea sexuala e o necesitate primordiala”). O extensie a aceste gandiri este ca persoanele cu dizabilitati au si ele dreptul sa-si exprime sexualitatea si ca autoritatile au obligatia sa le faciliteze accesul la relatii sexuale. Unele tari deja faciliteaza acest „drept” finantindu-l din fondurile publice. Olanda, de exemplu, plateste prostituate, asa numitele „sex aid workers”, sa viziteze barbatii cu dizabilitati o data pe luna pentru a intretine relatii sexuale cu ei. La fel, un danez suferind de dizabilitate a fost citat, intr-un articol publicat de BBC, ca are dreptul sa i se aduca acasa, pe cheltuiala statului, o prostituata. Costa mai mult, zicea el, pentru ca el sa mearga la o casa de toleranta si mult mai putin pentru ca o prostituata sa vina la el acasa. La fel, in Marea Britanie exista un fond public special alocat pentru persoanele cu dizabilitati ca ele sa viziteze cluburile de toleranta. Un caz cu totul iesit din comun a fost al unui tinar de 21 de ani, suferind de dizabilitati, caruia guvernul britanic i-a finantat o calatorie la Amsterdam pentru a intretine relatii sexuale cu o prostituata. Un purtator de cuvint al guvernului afirma ca negarea solicitarii acestui barbat ar fi rezultat in incalcarea dreptului lui de „a-si satisface nevoile”.
Gurile rele spun ca promotorii prostitutiei ar fi in spatele initiativei lui Amnesty. Nu ar fi exclus, considerind ca, la urma urmelor, la nivel global prostitutia genereaza 99 de miliarde de dolari anual.
 

Hollywood si femnistele confrunta Amnesty International

Alarmate de pozitiile lui Amnesty, actrite din Hollywood au adresat, pe 22 iulie, o scrisoare catre Amnesty International in care se impotrivesc legalizarii prostitutiei. Scrisoarea e neobisnuit de critica si a fost semnata de sute de personalitati si organizatii neguvernamentale din toata lumea. Ea atentioneaza ca dezincriminalizarea prostitutiei si relaxarea regulamentelor privind prostitutia au rezultat in cresterea fara precedent a numarului de persoane traficate pentru sex. Un exemplu e Germania unde in 2002 guvernul a relaxat regulamentele care controlau industria prostitutiei. Relaxarea nu a dus, asa cum se afirmase inainte, la protejarea femeilor si prostituatelor. Dimpotriva, rezultatul a fost o explozie fara precedent a numarului caselor de toleranta in Germania care a atras dupa sine o crestere semnificativa a traficului de femei pentru sex. Majoritatea fetelor parvin din Europa de Est, Africa, Asia si America Latina. Mass media germana s-a lansat agresiv impotriva prostitutiei, etichetind Germania „Bordelul Europei”. In Germania situatia a devenit atit de ingrijoratoare incit in 2014 un grup de experti germani au cerut guvernului sa abroge legile din 2002, notind efectele negative psihologice si traumele fizice ale fetelor care se prostitueaza ori sunt traficate pentru sex.
O explozie in numarul femeilor traficate pentru prostitutie a fost observat si in Olanda unde prostitutia a fost dezincriminalizata in 2000. Pina la 90% dintre femeile traficate pentru sex in Olanda sunt din Europa de Est, Africa si Asia. Fara o industrie a sexului, afirma scrisoarea actritelor din Hollywood, nu ar exista trafic de fiinte umane pentru sex. („Without a vibrant sex industry, there would be no sex trafficking”) De exemplu, anual in India intre 2 si 3 milioane de femei si fete sunt exploatate sexual. Intr-un limbaj mai putin politicos asta inseamna ca in India se prostitueaza anual intre 2 si 3 milioane de femei si fete tinere. Infanticidul fetelor nenascute a redus numarul de tinere disponibile pentru a deveni sotii numarului excedentar de barbati tineri. Asta a rezultat in prostitutie si trafic de femei la proportii uriase. Femei sunt traficate chiar si din afara Indiei, din Nepal. Vanzarea si cumpararea de servicii sexuale, adauga scrisoarea, nu pot fi concepute ca drept al omului. Serviciile sexuale inseamna exploatarea femeilor de catre barbati si duc la inegalitate intre sexe („prostitution as a cause and consequence of gender inequality„). Scrisoarea lui Hollywood face referinta si la o rezolutie adoptata de Parlamentul European in 2014 care cere statelor membre sa dezincriminalizezevanzarea de servicii sexuale si sa penalizeze cumpararea lor. Adica femeile care se prostitueaza sa nu fie penalizate, dar barbatii care le cumpara serviciile sa fie.
 

Amnesty International si globalizarea

Rezolutia adoptata saptamina asta de Amnesty este ingrijoratoare si din alt punct de vedere. Dupa cum facusem aluzie mai sus, organizatiile internationale de tip Amnesty beneficiaza de bugete uriase, au un numar imens de membri si filiale in multe tari ale lumii, iar unele tind sa fie mai puternice decit unele tari. Ele ating suveranitatii nationale si se substituie parlamentelor nationale. Afecteaza democratia si sistemul democratic de adoptare si promovare a politicilor sociale ale unor tari.  Ele sunt acele „global governance organizations” („organizatii de guvernare globala” ori „GGO-uri”) despre care scrie in amanunte Jonathan GS Koppel in World Rule: Accountability, Legitimacy, and the Design of Global Governance (2010). Koppel atrage atentia asupra pericolelor pe care aceste organizatii le prezinta pentru democratie si guvernarea nationala si suverana. Regulile si politicile nationale tind sa fie adoptate mai putin de cei alesi democratic si mai mult prin presiunea externa exercitata de grupuri transnationale pe care nu le alege nimeni si care nu reprezinta pe nimeni. Zice Koppel: „Global rulemakers that do meet traditional norms of democratic legitimacy will struggle to wield meaningful authority. This is the uncomfortable reality of global governance”) („Organizatiile normative care se conformeaza principiilor de legitimitate democratica vor intimpina dificultati in afirmarea autoritatii reale. Asta este realitatea necomfortabila a guvernarii globale”).

About Alianţa Familiilor din România

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București Tel: 0741.103.025; Fax: 0318.153.082; Email: [email protected]

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost