Aproape 90.000 de români au primit ajutor direct de la Biserica Ortodoxă Română, anul trecut

S-au cheltuit aproximativ 27,5 milioane de euro

Ieri a avut loc întrunirea anuală a Adunării Naţionale Bisericeşti din Patriarhia Română, sub preşedinţia PF Patriarh Daniel. Pentru neofiţi, ANB este „parlamentul” Bisericii Ortodoxe Române.

Cu acest prilej, a fost adoptat raportul de activitate al Bisericii pe anul 2015. Din document reies cîteva date foarte importante pentru dezbaterea privind rolul BOR în societate. Deşi rostul Bisericii este cu precădere unul spiritual, BOR s-a implicat tot mai mult în ajutorarea semenilor aflaţi în nevoie. De la an la an sumele alocate unor proiecte sociale sînt mai mari, iar cei care beneficiază de ele, tot mai mulţi.

Aşa, bunăoară, în 2015 Biserica a cheltuit pentru acţiuni filantropice cu peste 36 de milioane de lei mai mult decît în anul precedent şi cu 42 de milioane de lei mai mult decît în 2013 . Adică: 123 de milioane de lei, aproximativ 27,5 milioane de euro. Peste 80.000 de români aflaţi în dificultate au găsit un sprijin în Biserică.

Despre multe alte fapte de milostenie ale clerului, parohiilor şi mănăstirilor nu se face vorbire şi nu există nici statistici. Poate şi pentru că aşa sîntem învăţaţi noi ortodocşii, să nu ţinem minte binele pe care îl facem, să-l lăsăm pe seama lui Dumnezeu dacă-l va socoti sau nu.

Dacă am ţinut totuşi să scriem aceste cîteva rînduri este pentru că ne-am săturat de acuzaţiile nedrepte şi grave aduse de potrivnicii lui Hristos la adresa BOR.

Cităm mai jos din comunicatul publicat de agenţia de presă Basilica.

Membrii Adunării Naţionale Bisericeşti au apreciat opera social-filantropică desfăşurată de eparhiile Patriarhiei Române în anul 2015. În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române funcţionează în prezent 766 de instituţii şi servicii sociale, dintre care: 150 cantine sociale şi brutării, 52 instituţii medicale şi farmacii, 97 centre de zi pentru copii, 54 centre educaţionale, 16 centre de zi pentru vârstnici, 50 centre rezidenţiale pentru vârstnici, 25 centre comunitare, 37 centre de tip familial, 40 grădiniţe sociale şi after-school, 14 locuinţe protejate, 78 centre de informare, consiliere şi resurse, 2 instituţii de învăţământ pentru adulţi, 16 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane), 9 campusuri de tabără şi alte 126 de instituţii sociale cu specific diferit.

La nivelul eparhiilor Patriarhiei Române se află în derulare 489 de proiecte şi programe sociale, dintre care 326 finanţate din fonduri proprii, 41 cu finanţare publică, 35 cu finanţare externă şi 87 cu finanţare mixtă.

În anul 2015 au beneficiat de asistenţă socială de specialitate 31.498 copii din așezămintele sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere sau cu părinţi aflaţi la muncă în străinătate, 3.707 persoane cu dizabilităţi (deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA etc.), peste 21.010 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi cu grave probleme de sănătate, 23.934 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturaleşi aproximativ 8.387  persoane din alte categorii sociale defavorizate.

Anul trecut eparhiile Patriarhiei Române, prin birourile social-filantropice, au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 11.605.048 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 22.912.063 lei.

În ansamblu, pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2015, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproape 123 milioane lei.

Situaţia statistică prezentată şi sumele cheltuite nu includ activitățile social-filantropice şi educaţional-culturale desfăşurate permanent de parohiile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate.

 


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


9 comentarii la „Aproape 90.000 de români au primit ajutor direct de la Biserica Ortodoxă Română, anul trecut”

  1. In tot acest timp de ce suma a fost scutita BOR de la impozite si profit ? Cati bani s-au primit ca donatii ? Cati bani inseamna salariile primite de la buget ????? lasati gargara , nu tine , ati dat inapoi o picatura din butoiul de 100 litrii primit MOKA !

  2. BOR nu face profit, că nu e SRL, deci nu are de ce să plătească vreun impozit pe profit. Cum nici celelalte culte legal recunoscute, cum nici ONG-urile.
    Toți banii obținuți sînt cheltuiți pentru funcționarea cultului și pe opere de binefacere.
    Donațiile și sponsorizările private nu sînt treaba ”românilor” străini de BOR. Pot cere socoteală doar cei care le fac. Și aceștia nu cer. De ce oare? Pentru că au încredere în instituția Bisericii.
    Cît despre marile lefuri de la buget, despre care am mai vorbit, ele sînt modeste și se plătesc în contul proprietăților Bisericii confiscate de către stat și niciodată înapoiate. Cuantumul lor abia acoperă impozitele pe venit/salariu, de care oamenii Bisericii nu sînt scutiți.
    Așa că lasă matale gargara secularistă și vezi poate ai treabă pe siteurile dedicate celor ca tine. N-ar fi rău să pui mîna și pe-o gramatică de limba română.

    • Ca sa vezi , va rog sa-mi spuneti ( eu nu vorbesc la per tu , mama si nu biserica , m-a educat asa) care sunt greselile gramaticale pt care ar trebui sa pun mana pe o carte de de romana ? Cat despre proprietatile bisericii confiscate de Cuza , de ce nu v-au fost inapoiate de regii Romaniei timp de 100 de ani , asta sa-mi raspundeti , dar la persoana a doua PLURAL , daca aveti educatia pe care pretindeti a o avea !!!!!!!

  3. Tonul face muzica. Dacă vrei respect, trebuie să arăți respect. Ori modul în care ai scris aici nu e deloc respectuos. În plus, respectul îl merită o persoană care își asumă o identitate pentru afirmațiile sale ”curajoase”. Din acest punct de vedere, am dovedit deja destulă îngăduință răspunzînd la comentarii tendențioase anonime.
    Gramatica e necesară, printre altele, ca să știi unde să pui și unde să nu pui semnele de punctuație și îndeosebi virgulele, precum și ca să știi că ”litri” nu se scrie cu doi de ”i„.
    Ultima întrebare trebuie pusă statului, nu nouă. Cert este că statul înțelege să respecte înțelegerea din vremea lui Cuza. Și nici n-ar putea altfel.

Comentariile sunt închise.