Sinaxar românesc – Sfinții Cuvioși Ioan Casian Romanul și Gherman din Dobrogea

Anul acesta mi-am propus aici prezentarea pe scurt, lună de lună, a sfinților și sfintelor din calendarul ortodox care sînt de origine românească sau a căror viață s-a legat, într-un fel sau altul, de spațiul românesc (în calendarele noastre bisericești ei sînt trecuți, de regulă, cu litere boldite). Pentru informații mai bogate, recomand, între altele, volumul colectiv pe care l-am îngrijit și publicat anul trecut: Sfinții români în «Lumea Credinței». Așa cum observam și acolo, în încheierea „Prologului editorial”, avem astăzi destul de mulți sfinți români (ca să nu mai vorbim de numeroșii candidați la sfințenie, în frunte cu martirii temnițelor comuniste*) pentru o țară care pînă în secolul XX nu a avut sfinții ei în calendar. Rămîne să-i cinstim după cuviință și să le onorăm moștenirea duhovnicească, nu fără încredințarea că numai datorită lor ne mai rabdă Dumnezeu în aceste vremuri de uitucă nevrednicie.

28 februarie (în anii bisecți: 29) – Sfinții Cuvioși  Ioan Casian Romanul și Gherman din Dobrogea

Cuviosul Ioan Casian, născut pe la anul 365, şi Cuviosul Gherman, născut pe la anul 368, erau amîndoi străromâni din părţile Dobrogei (după tradiţie, din Casimcea-Tulcea), iar numele celui dintîi se regăseşte în toponimia zonei respective: Podişul Casian, Peştera lui Casian, de nu cumva şi numele localităţii Casimcea stă tot în legătură cu el. Nedespărţiţi toată viaţa, cei doi au apucat de tineri calea călugăriei, mergînd mai întîi la Locurile Sfinte (Betleem), apoi în pustia schetică (Egipt), unde au deprins nevoinţa duhovnicească de la marii anahoreţi ai timpului.

În jurul anului 400, cu un grup de 50 de monahi nemulţumiţi de nedreptăţile făcute lor de arhiepiscopul Teofil al Alexandrei, au mers să-şi afle dreptatea şi pacea la Constantinopol, sub oblăduirea Sfîntului Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul marii cetăţi. Acesta i-a primit cu bucurie sub ocrotirea sa (pe Gherman hirotonindu-l preot, iar pe Ioan Casian – diacon), dar curînd prigoana avea să se abată şi asupra lui, din partea unor episcopi şi dregători asmuţiţi de împărăteasa Eudoxia. Casian şi Gherman primiră misiunea de a merge la Roma, ca să-l înştiinţeze pe episcopul acesteia, Inocenţiu I, de suferinţele Sfîntului Ioan Gură de Aur. Cuviosul Gherman a răposat în Cetatea Eternă, iar Cuviosul Ioan Casian, după ce a rămas acolo timp de 10 ani şi a fost hirotonit preot, s-a strămutat în sudul Galiei (Franţei de astăzi), în cetatea Marsiliei, unde a întemeiat o mănăstire de bărbaţi (Sfîntul Victor) şi o alta de fecioare (închinată Mîntuitorului), pe la anul 415, cărora le-a dat rînduiala de vieţuire obştească păstrată în cartea sa Instituţiile cenobitice. De la el ne-a rămas şi o vestită carte de Convorbiri, adevărat monument al literaturii patristice.

Cuviosul Ioan Casian s-a mutat la Domnul către anul 435, fiind pomenit pînă astăzi ca părinte al monahismului apusean. Moaştele sale se află în Mănăstirea Sfîntul Victor din Marsilia.

Tîrnosirea Bisericii Sfinții Casian și Gherman din Galați (2011)
Tîrnosirea Bisericii Sfinții Casian și Gherman din Galați (2011)

____________________________

* Nefiind canonizați oficial, aceștia nu sînt tratați aici. Pentru cei mai cunoscuți dintre ei, a se vedea însă volumul Sfinții închisorilor în „Lumea Credinței”. Din rezistența României creștine împotriva ateismuluui comunist, texte alese, prefață și note de Răzvan Codrescu, cu un cuvînt înainte de Părintele Profesor Gheorghe I. Drăgulin, fost deținut politic, Editura Lumea Credinței, București, 2014.
Răzvan Codrescu

About Răzvan Codrescu

Scriitor, publicist, editor, director literar al Editurii Christiana, redactor-şef al revistei Lumea credinţei, vice-preşedinte al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini şi preşedinte de onoare al Asociaţiei „Rost”. Ultima carte publicată: ”O introducere în creștinism” (Ed. Christiana, Bucureşti, 2016).

Spune-ți părerea