Ciprian Ciucu: Discurs bun la întâlnirea conservatorilor români

Întâlnirea conservatorilor români, organizată astăzi de Partidul Noua Republică, a fost de fapt un eveniment de promovare a lui Ciprian Ciucu, candidat independent susținut (și) de Partidul M10 pentru primăria Capitalei.

Discursul lui m-a convins să semnez pentru a-l susține și consider util să redau aici principalele idei auzite. Deși Ciprian Ciucu are șanse foarte mici să fie ales, el merită sprijin măcar pentru că, grație competenței deținute, aduce în atenția opiniei publice, în premieră, informații despre starea administrației publice.

Despre administrația publică

Voința politică pentru reformarea administrației publice va apărea doar dacă vor exista presiuni și inițiative din societatea civilă. Partidele nu oferă elite și decizia politică ajunge să fie subordonată unor interese, de moment sau nelegitime, ale unor companii. Pentru un specialist integru din stratul de mijloc al societății, ajuns într-o zonă de confort, intrarea în politică înseamnă renunțarea la avantajele pentru care a muncit până atunci. Pentru că ei nu s-au implicat îndeajuns golanii au ajuns să paraziteze bugetele locale.

Schimbarea va veni prin mandate asumate politic. PSD, ajuns acum partid tradițional, și PNL, o dezamăgire (Ciucu a fost membru PNL în 1997), sunt în degringoladă pentru că DNA îi lasă fără lideri și finanțatorii lor ”obișnuiți” fug. Există un vid de leadership politic, ceea ce îi oferă oricui ocazia să se implice chiar și într-un partid  vechi. Un partid supraviețuiește dacă adună oameni cu cel puțin două puncte comune: integritate și competență. Partidele care se bazează pe un singur vector de imagine dispar; aici Ciucu a dat ca exemple și Noua Republică și M10 și partidul lui Nicușor Dan.

Administrația publică e ineficientă din cauza fragmentării și a upgradării nejustificate a localităților. Din cele 3000 de administrații locale, multe nu au capacitatea să livreze servicii publice sau dezvoltare economică, având doar câțiva salariați; pentru acestea comasarea ar fi o soluție. O serie de localități, clasificate acum ca orașe sau municipii, nu au de fapt funcții urbane (transport, învățământ etc) și nu sunt eligibile pentru proiecte bugetate prin legea finanțării administrației publice. Asemenea localități nu se pot susține ca autonome, necesită bani de la bugetul de stat, iar primarii lor nu doresc reforma întrucât o administrație mare înseamnă o ”corupție mai mare”, de ex. din dosarele de retrocedări. Multe localități, chiar de dimensiuni mari, sunt incapabile să facă o planificare bugetară bazată pe nevoi reale.

Regionalizarea nu este o idee bună câtă vreme aduce un nivel administrativ în plus. Acum există trei nivele administrative (local, județean și guvernamental). La o sută de ani de la Unire regionalizarea e un subiect dificil. Dispariția unor județe și apariția celor 8 regiuni i-ar  putea determina pe oamenii puternici din teritoriu să ducă Statul la instabilitate. Varianta cu regiunile istorice prezintă riscuri din perspectiva Statului național unitar român.

Serviciile publice necesită introducerea unor standarde de costuri și de calitate. Puține localități oferă servicii publice acum; unele sunt suplinite de sectorul privat.

Despre București

Șase orașe diferite sunt lipite unele de altele și administrate de 7 entități ce nu colaborează între ele. În cele 6 orașe, taxele sunt diferite, serviciile sociale, bugetele și investițiile – la fel, chiar legile sunt interpretate diferit.

Trotuarele de pe aceeași stradă pot aparține unor sectoare diferite, ca și partea de carosabil. Parcările de reședință sun gestionate de sector, iar cele din centru – de Primăria Generală.

Dacă în sectorul 1 există peste 78 mii persoane juridice ce aduc bani la bugetul local, în sectorul 5 sunt doar 13 mii.

Ministerul Dezvoltării a propus 3 legi de reformare a administrației Capitalei. Toate au fost respinse din motive politice. Bugetul e atât de mare (peste 2 miliarde de euro) încât ideea de bază a politicienilor a fost: ”dacă nu putem obține Primăria, măcar un sector-două să luăm la alegeri”. Bugetul unui sector este mai mare decât al câtorva județe la un loc. Primarul ce va încerca să elimine sifonarea a milioane de euro din aceste bugete va avea o problemă cu siguranța sa personală.

Bucureștiul a fost despărțit de Ilfov (încă din anii 1980) și ele nu se pot dezvolta separat. Nu poate fi gândită o zonă urbană funcțională pe transporturi fără Ilfov și nici o viziune de dezvoltare a metropolei. Ciprian Ciucu a subliniat că această idee nu apare la ceilalți candidați la Primărie. Metrorex și Șoseaua de Centură sunt subordonate Ministerului Transportului, RATB-ul – Primăriei, iar integrarea transportului în metropolă, cu spații park and ride (parcare la marginea orașului și acces imediat spre Centru, cu autobuzul sau metroul), presupune înființarea unei autorități unice de transport pentru București.

Administrațiile de sector sunt foarte opace. E greu sau imposibil să afli câte locuințe sociale există în București. Administrația Fondului Imobiliar a refuzat să declare câte locuințe sociale și publice se află în București și cui i-au fost atribuite. Transparentizarea, când e vorba de instituții publice, ar trebui să fie de la sine înțeleasă.

Primarul Capitalei este a doua funcție aleasă din țară, ca număr de voturi, după cea de Președinte. Ea are o componentă administrativă și una politică. Ciprian Ciucu își dorește să fie susținut de o coaliție care să treacă ”dincolo de București”, pentru alegerile din toamnă.

The following two tabs change content below.
Alina Ioana Dida
Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).
Alina Ioana Dida

Ultimele articole de Alina Ioana Dida (toate)

Spune-ți părerea