Academia Română despre vânzarea terenurilor agricole

De curând Academia Română și-a exprimat punctul de vedere privind vânzarea terenurilor agricole. (sursa: acad.ro)

Principala greșeală a legislatorului a fost că a încercat să refacă drepturile de proprietate anterioare anului 1946 în lipsa cadastrului funciar. Reglementările, interpretabile din această cauză, au produs un val de revendicări și procese ce ne-au adus dezordinea de astăzi din domeniul proprietății funciare din România.

Nu avem date oficiale privind tranzacțiile cu terenuri agricole, dar știm că prețul per hectar la noi este mai mic decât în UE, ceea ce atrage capitalul străin, reprezentat de persoane fizice sau juridice.

Funcționarea fără nici o restricție a pieței funciare este defavorabilă fermierilor români.

În ultimii zece ani pe piața internațională agricolă s-au înregistrat fluctuații mari de prețuri. Reapariția lor ar ridica semne de întrebare privind siguranța alimentară a cetățenilor, în condițiile în care cele mai fertile terenuri s-ar afla în proprietatea unor entități cu interese economice diferite față de cele ale statului român.

Terenurile agricole reprezintă una din cele mai importante resurse naturale ale României. Restricţia de achiziţie a terenurilor de către străini a expirat la 1 ianuarie 2014, conform Tratatului de Aderare, și ea nu i-a împiedicat pe străinii dornici să-şi deschidă o afacere în domeniul agriculturii în România să achiziţioneze terenuri.

Legea 17/ 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan conține prevederi cu potenţial pozitiv, printre care  realizarea unei baze de date cu tranzacţiile de terenuri agricole şi crearea cadrului pentru intervenţia statului român pe piaţa funciară, prin intermediul Agenţiei Domeniilor Statului (ADS).

Gestionarea de către MADR a desfăşurării tranzacţiilor funciare, în conformitate cu Legea 17/2014, a însemnat, potrivit unei estimări interne a situaţiei de până la 1 ianuarie 2016, acordarea avizelor finale în vederea încheierii contractelor de vânzare-cumpărare pentru aproximativ 60% din cele aproximativ 1 milion de hectare tranzacţionate după intrarea în vigoare a legii. Dreptul de preemţiune a fost exercitat în cazul a aproximativ 40% din suprafaţa tranzacţionată, dar nu de către statul român.

Academia Română consideră necesară asumarea de către autorităţile competente a unor acţiuni care să orienteze piaţa funciară în direcţia susţinerii unor obiective pe termen lung în privinţa structurilor funciare:

1. Evaluarea situaţiei privind suprafeţele de teren agricol care au fost vândute către cetăţenii şi persoanele juridice din România şi din alte state membre UE, dar şi o situaţie similară a terenurilor arendate.

2. Modificarea legislaţiei privind vânzarea şi arendarea terenurilor agricole, în principal cu privire la ordinea exercitării dreptului de preemţiune (în prezent arendaşii fiind înaintea vecinilor şi a statului). Pentru o intervenţie eficientă pe piaţa funciară, este necesar ca Agenției să i se acorde un drept de preemţiune prioritar la cumpărarea terenurilor agricole puse în vânzare de proprietarii acestora.

3. Operaţionalizarea ADS în calitate de agenţie de intervenţie pe piaţa funciară şi întărirea rolului acestei agenţii în implementarea unei politici de orientare a structurii exploataţiilor. Prin utilizarea dreptului de preemţiune, Agenţia poate contribui la instalarea sau menţinerea agricultorilor, la creşterea dimensiunii exploataţiilor, la păstrarea echilibrului între diferitele tipuri de exploataţii şi la descurajarea speculaţiilor cu terenuri.

Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus „Revoluţia franceză”, de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

1 thought on “Academia Română despre vânzarea terenurilor agricole

Spune-ți părerea