România 2019

În 2019 va fi rândul României să asigure președinția rotativă a Consiliului UE timp de 6 luni, după Austria și succedată de Finlanda. Pregătirile pentru preluarea acestui mandat sunt cele mai importante deoarece strategia derulării lui și ceea ce va propune România pentru Agenda europeană a anului 2019 trebuie stabilite acum. La forumul Eurosfat de ieri a fost lansată Platforma digitală România 2019 (ro2019.eu), loc de dezbateri pentru reprezentanți ai societății civile și ai instituțiilor publice, unde vor fi alese cele mai bune propuneri pentru Agenda europeană.

Prezent la dezbaterile Eurosfat, prim-ministrul Dacian Cioloș a vorbit despre criza europeană și mandatul României din 2019. (Puteți urmări o înregistrare a evenimentului pe gov.ro.)

Mandatul va testa capacitatea României de a media între puncte de vedere diverse ale statelor membre, în funcție de Agenda propusă de Comisia Europeană, de subiectele aduse de noi pe Agendă (cu sprijinul altor state membre), dar și de evenimentele neprevăzute din Uniune sau din afara ei.

Uniunea se află într-un moment de cotitură, când practic se finalizează procesul de ”digestie” a extinderii masive a UE, de la 15 la 28 de state membre în doar câțiva ani. Crizele financiară și economică s-au produs când încă nu se scursese un timp suficient pentru asimilarea schimbărilor sociale și politice ale procesului de integrare.

Proiectul european, unic în lume, se confruntă cu două probleme: orice problemă regională s-a dovedit de fapt a fi o problemă europeană și leadership-ul politic trebuie reconectat la problemele oamenilor de rând. Unele instituții europene au rupt legătura cu realitățile de pe teren, oamenii își pierd încrederea în proiectul european, dar replierea spre ”naționalisme” nu va rezolva problemele Europei; s-a dovedit că, în afara Uniunii, statele europene nu și-au putut rezolva problemele singure, de aceea și-au dorit sau își doresc să adere la Uniune. Discursurile naționaliste ce vorbesc de renunțarea la responsabilitățile impuse de UE nu menționează că oamenii își doresc menținerea drepturilor: la liberă circulație, la circulația mărfurilor, la fondurile europene.

Mandatul României din 2019 va fi un test pentru capacitatea noastră administrativă, pentru resursele financiare și umane de care dispunem, dar mai ales oportunitatea de a ne impune activ în politica internă a UE. Mai mult de o sută de comisii și comitete de la nivel european vor trebui prezidate de funcționari români; comitetele vor pregăti deciziile Consiliului. E nevoie de o viziune națională privind dezvoltarea României în cadrul UE și, în cei 3 ani până la preluarea mandatului, trebuie să răspundem la întrebarea ”ce vrem noi de la UE”, pentru a face astfel încât politicile comunitare să contribuie la realizarea acestei viziuni, cu sau fără asumarea președinției rotative.

Guvernul Cioloș a inițiat dezbaterea și responsabilitatea pentru răspuns le va aparține oamenilor politici, instituțiilor, societății civile și celor ce se vor implica în dezbatere. Viziunea de dezvoltare economică propusă de Guvern de curând este un proiect pe termen mediu de la care poate porni discuția, pe partea care depinde de politicile sectoriale europene. Ea trebuie să țină cont de faptul că România s-a angajat să adere la zona euro prin semnarea tratatului de aderare, ceea ce presupune și o convergență economică reală cu zona euro, nu doar armonizarea legislativă.

În perioada președinției române a Consiliului UE (semestru II al anului 2019) vor avea loc alegeri europarlamentare, va fi numită o nouă Comisie Europeană, vor începe dezbaterile pentru noul exercițiu bugetar și vor avea loc alegeri prezidențiale în țară. Politicile sectoriale ale UE vor fi redefinite și, pentru că suntem tot mai interconectați și suntem un stat de frontieră al Uniunii, pentru noi politica de vecinătate înseamnă și modernizarea sistemului energetic, a infrastructurii, care să aducă stabilitate.

Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost