Chiar așa de mult a scăzut calitatea învățământului românesc?

Începând de ieri e mare scandal in România în legătură cu unul din subiectele de la examenul de Evaluare Națională la matematică. Iată-l mai jos:

6. În diagrama de mai jos este prezentată repartiţia notelor obţinute la un test la matematică, de elevii unei clase a VIII-a dintr-o şcoală.

Evaluare nationala matematica

Conform diagramei, numărul elevilor care au obţinut nota 5 la acest test este egal cu…

Personal, nu știu ce poate fi mai simplu de rezolvat decât subiectul de mai sus. Mie mi se pare totul foarte clar prezentat. Mi se dă inclusiv indiciul pe ce axă este reprezentat numărul de elevi. Nu cred ca ai nevoie de mai mult de 10 secunde să dai răspunsul corect: Numărul elevilor care au obținut nota 5 este de 3.

Doar că unii părinți au ințiat o petiție pe motivul că enunțul problemei ar fi neclar, cică elevii nu au de unde să știe pe ce axă sunt reprezentate notele și pe ce axă este reprezentat numărul de elevi și cer Ministerului Învățământului să accepte ca răspuns corect și numărul 8. Ei susțin că unii dintre elevi au crezut că pe verticală sunt reprezentate notele și pe orizontală numărul de elevi. Chiar așa de puțină încredere au unii dintre părinți în copiii lor, chiar așa de proști să îi creadă?

Acestor părinți le-aș cere să răspundă la următoarea întrebare: Conform diagramei de mai sus, numărul elevilor care au obţinut nota 3 la acest test este egal cu…

Trist mi se pare că există și unii profesori care susțin același lucru. Iată ce susține domnul profesor de matematică Ștefan Vlaston, în Adevărul:

Corect ar fi ca de la Comisia Centrală de examen să plece o notă către toate centrele de corectare, în care să fie menţionat faptul că punctajul maxim se acordă indiferent de modul în care elevii au citit diagrama.

A fost nevoie doar de câteva zile pentru a se dovedi că ministrul Comunicațiilor, domnul Marius Bostan, a avut dreptate când spunea următoarele:

Eu văd părinții la școală. Eu sunt părinte. Jumătate dintre ei nu se interesează, nu cer calitate profesorului. Profesorii au salarii mici. Nici în partea cealaltă nu se cere calitate. Unii profesori pur și simplu își bat joc de meseria lor și spun că au salarii mici. Domnule, mergi acasă, dă-ți demisia. Dar nu să îți bați joc de viitorul copilului. Justificarea că ‘am salariu mic’ e o imbecilitate. Am salariu mic, îmi dau demisia, mă apuc de altă muncă dacă nu îmi place meseria asta. Vorbele mele poate sunt brutale. Dacă fiecare părinte ar plăti 100 de lei pe lună, nu mult, ceva simbolic, dar să simtă că nu e gratis…

 


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


6 comentarii la „Chiar așa de mult a scăzut calitatea învățământului românesc?”

  1. Ca fost profesor de matematica, care a predat in liceu nu va dau dreptate domnule Tudor.
    La disciplinele geometrie, analiza matematica in special, primul lucru pe care trebuie sa-l stie elevul este sa transcrie in limbaj matematic, o problema enuntata in limbaj natural: mai exact „se da” – ipoteza si „se cere” concluzia.
    Daca nu poate face acest lucru, degeaba mai vine la orele de matematica. Nu poti aplica teoremele, cand nu stii sa reformulezi in limbaj matematic textul din limbaj natural.
    Asta se invata la geometrie in clasele V-VIII.
    Daca nu ti-ai insusit acest mecanism, in liceu, si mai grav in facultate, matematica ta se va reduce la retete de rezolvare a diverse tipuri de ecuatii, calcul de derivate, de limite integrale etc.

    Ori pentru foarte multi din elevii care intrau la liceu, matematica se reduce la niste calcule – algebrice, ei nefiind in stare sa rezolve o problema de geometrie de exemplu pt ca nu reuseau sa transpuna cerintele in simbolistica geometrica.
    Daca va uitati la subiectele de bac la mate, mai mult de jumatate sunt subiecte unde trebuie sa efectuezi calcule – de obicei simple – fara sa intelegi de fapt contructia matematica din spate, care de fapt reflecta diferenta de calitate intre un elev de gimnaziu si unul de liceu.

    Datoria profesorului este sa formuleze enunturi lipsite de ambiguitati.
    PENTRU CA SUNTEM LA MATEMAICA !
    Cand vorbim de functii, vorbim de domeniu de definitie, domeniu de valori, relatie functionala.

    Problema este de perspicacitate mai mult, nu de matematica.
    ELEVUL TEBUIE SA DEDUCA IPOTEZA: descopera ca numarul de elevi se reprezinta pe axa y, din patratelul albastru. DAR NU ACESTA ESTE SCOPUL GRAFICELOR, CARE PREGATESC INTRODUCEREA NOTIUNII DE FUNCTIE IN LICEU.

    Parintii nu au dreptate, deoarece, formal din desen ai toate ipotezele – chiar daca sunt ambigu formulate..
    DAR ACEST TIP DE ENUNTURI SUNT NOCIVE DIN PERSPECTIVA FORMARII DEPRINDERILOR INTELEGERII BAZELOR MATEMATICII.

    • Va respect pararea. Si eu am facut o facultate tehnica si mie mi s-a parut foarte clar graficul, mai ales ca se specifica in partea dreapta sus ca numarul elevilor este reprezentat cu albastru. Unul din copiii mei tocmai a terminat clasa a V-a si nu a avut nici un fel de probleme sa dea raspunsul corect fara sa stea prea mult pe ganduri.

      • Dvs ati facut o facultate tehnica, eu am lucrat cu sute de elevi de liceu, pe care trebuia sa ii invat ca matematica nu este o lista de retete ci o constructie logica, o inlantuire de teoreme, retetele reprezentand consecinte ale acestora.

        Un curs de analiza matematica de cl a XI a, este o succesiune de definitii, teoreme si consecinte – de cale mai multe ori consecintele devenind retete.
        In anii 60 si 70, la unele facultati se dadea si examen oral. La oral exista un subiect de teorie si una sau mai multe probleme – cum ar trebui sa fie si la facultatile tehnice.

        La partea de teorie, profesorul te putea plimba un pic prin materie si sa vada daca ai inteles constructia matematica, rol important avand definitiile printre altele.

        De-a lungul timpului am avut ocazia sa discut cu absolventi de invatamant tehnic (automatica) si economic (cibernetica), lucrand in domeniul IT. Ori acestor oameni, daca le pui in fata o carte de cercetari operationale sa zicem, nu sunt in stare sa identifice faptul ca in acea carte gasesti sau nu solutia la o problema practica.
        Matematicianul, chiar daca nu are habar de domeniul cercetarilor operationale, poate pornind de la algorimi, parcurgand teotemere si definitiile sa iti dea un raspuns; eventual sa caute in alta carte.

        Faptul ca la politehnica iei examenele pe baza rezolvarii unor probleme fara sa ai habar de teorie la modul serios face necompetitiva ingineria romaneasca in general, din perspectiva creativa a elaborarii tehnologii lor noi.
        AM AVUT OCAZIA SA EXAMINEZ DISCRET O AUTOMATISTA (un schimb de opinii legate de o solutie soft din perspectiva profesorului de matematca) CARE A PERFORMAT LA O CORPORATIE: NU A INTELES CUM E CU MATEMATICA.
        FATA A PERFORMAT CA INGINER DE SISTEM.

        Unui inginer absolvent de politehnica, daca ii dai o problema, cauta intr-o biblioteca o carte si iti da o solutie de acum un numar de ani. El nu iti poate elabora una mai performanta.
        Asta e constatarea mea dupa 30 de ani de lucru in IT, perioada in care am intalnit absolventi de automatica, electronica, TCM, cibernetica, si evident matematica…

        Dincolo de factorul politic, falimentul industriei romanesti a avut ca principala cauza patternurile dupa care au fost pregatiti inginerii romani, incapabili de a dezvolta tehnologii noi pe baza programarii asistate de calculator.

        IN MATEMATICA POTI FORMULA O INFINITATE DE TIPURI DE PROBLEME, DAR NUMAI ANUMITE TIPURI TE PREGATESC PENTRU INTLEGEREA EI PROFUNDA.

        PS: Daca as fi formulat eu subiectut, as fi legat graficul de un tabel, si l-as fi pus pe elev sa gandeasca pe tabel o problema si sa-i dea interpretrea pe grafic si/sau reciproc.
        PS2: Un sondaj efectuat printre angajatorii IT facut prin 2011, a aratat ca in industria care dezvolta soft de departe sunt preferati absolventii de matematic-informatica, in dauna automatistilor sau a ciberneticienilor.

  2. Spalarea pe creier incepe din gradinita. Daca ati vedea ce mostre de incompetenta ignoranta si obraznica sunt printre educatoare, v-ati ingrozi! Iar parintii sunt foarte multumiti sa scape de copii in timpul zilei, fara sa-si bata capul sa verifice ce fac odraslele lor la gradinita si ce tampenii invata acolo.

  3. Adevăratul subiect de la Română la Bac 2016: romanul psihologic, bramburit de profesori. În 2013, Ministerul Educaţiei îi dădea altă definiţie decât acum

    Prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2016 a creat, iarăşi, confuzii şi interpretări în rândul candidaţilor. La profilul Uman, elevii au primit ca temă „Particularităţile de construcţie ale unui personaj dintr-un roman psihologic studiat“. Care este acel „roman psihologic“ constituie, însă, adevăratul subiect al examenului.

    Destui candidaţi au considerat că nu doar „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ a lui Camil Petrescu intră în această categorie a romanului psihologic. La indicaţia propriilor profesori de la clasă, liceenii au scris – aşa cum au învăţat la ore – despre romane ca „Ion“, „Moromeţii“ sau „Enigma Otiliei“.

    În cazul ultimului titlu, confuzia este şi mai mare, creată nu din vina elevilor. La examenul de Bacalaureat al olimpicilor din anul 2013, „Enigma Otiliei“ a lui George Călinescu a fost catalogată de Ministerul Educaţiei drept roman psihologic.

    La Bac 2016, subiectul este notat cu 30 puncte, ceea ce face ca elevul să fie depunctat serios, cu aproape o treime din punctaj, în cazul în care a respectat lecţia profesorului de la catedră. Părerile sunt foarte împărţite printre specialiştii consultaţi de ziarul „Adevărul“. În timp ce profesoara Ruxandra Achim de la Colegiul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti indică drept unică opţiune romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ a lui Camil Petrescu, inspectorii de specialitate de la Constanţa încadrează şi „Patul lui Procust“ la categoria roman psihologic, acesta fiind genul literar consacrat de romancier în literatura română.

    Oficiali din Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice înclină spre opinia inspectorilor de la Constanţa, enumerând cele două opere ale lui Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ şi „Patul lui Procust“, ca fiind textele corecte de analizat.

    Totuşi, programa de Bac din acest an defineşte doar „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“ ca fiind roman psihologic, singura lucrare psihologică mai fiind doar nuvela „Moara cu noroc“ a lui Ioan Slavici. „Patul lui Procust“ este clasificat ca „roman modern, citadin“.

    http://adevarul.ro/locale/constanta/adevaratul-subiect-romana-bac-2016-romanul-psihologic-bramburit-profesori-In-2013-ministerul-educatiei-dadea-alta-definitie-decat-acum-1_577a81015ab6550cb88d4f94/index.html

Comentariile sunt închise.