Dubla măsură a Patriarhiei Moscovei

Unul dintre pretextele invocate de Patriarhia Moscovei pentru justificarea refuzului său de a participa la Sfântul și Marele Sinod Panortodox din insula Creta vizează un proiect de document inclus pe agenda Sinodului, anume cel cu privire la ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”, aprobat la reuniunea presinodală de la Chambesy, din 10-17 octombrie 2015.

Au existat mai multe voci din ierarhia moscovită care au susținut că doar ortodocșii sunt creștini și că eterodocșii nu pot fi considerați frați în Hristos, ceea ce ar exclude orice dialog cu aceștia.

Totodată, Patriarhia Moscovei ne confirmă că întreține relații de strânsă cooperare cu eterodocșii, unele curente ale acestora (cum ar fi ”ortodocșii ruși de rit vechi”, începând cu 1971, subiect la care vom reveni) considerându-le ”egal mântuitoare” (rus. – равноспасительные).

Cele mai strânse relații de colaborare ”ecumenică” Patriarhia Moscovei le are cu Biserica Apostolică Armeană (monofizită, precalcedoniană), fapt confirmat și prin pregătirea clerului armean în instituțiile de învățământ ale Bisericii Ortodoxe Ruse. Patriarhul Moscovei a întreprins vizite oficiale în cuprinsul acestei Biserici, acceptând decorații ale ei și vorbind despre ”valorile creștine comune ale poporului rus și armean”. De asemenea, Patriarhia Moscovei cultivă un dialog cu Biserica Catolică Armenească, pe ai cărei credincioși, clerici și ierarhi îi consideră creștini.

Patriarhia Moscovei admite, cu rare excepții, căsătoriile dintre armeni și ruși, fără ca în cazul cununiilor religioase să insiste asupra convertirii armenilor la Ortodoxie sau asupra rebotezării armenilor în Biserica Rusă. Printre cetățenii Federației Ruse există 1.182.388 de etnici armeni și un alt număr comparabil îl reprezintă noua diasporă armenească.

Prezentăm mai jos câteva confirmări ale frățietății Patriarhiei Moscovei cu Biserica Armeană, expresie a ecumenismului ei selectiv și geopolitic.

Patriarhia Moscovei, în contradicție cu toate celelalte Biserici Ortodoxe Locale, nu consideră Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi (lipovenească) ca fiind eterodoxă.

Mai mult, Biserica Ortodoxă rusă, la Soborul său din 30 mai – 2 iunie 1971, a anulat anatema pusă în 1656 pe adepții ritului vechi. De precizat că Sinodul Patriarhiei Moscovei este singurul sinod ortodox care a adoptat decizii privind arderea oamenilor pe rug sau omorârea lor în alte forme. Mii și mii de lipoveni au fost uciși pentru că s-au aflat sub anatema Patriarhiei Moscovei. Nicio altă catergorie de oameni din Rusia nu a fost prigonită mai sălbatic de către Patriarhia Moscovei ca lipovenii.

În 1971 Patriarhia Moscovei a recunoscut curentul rus de rit vechi ca fiind ”egal mântuitor” (rus. – равноспасительный обряд), chiar dacă Biserica Rusă de Rit Vechi nu a solicitat acest lucru și a rămas rece la gestul Patriarhiei Moscovei. Astfel, Patriarhia Moscovei a vorbit în cazul lipovenismului despre omodoxie (rus. –  eдиновериe).

Patriarhia Moscovei examinează posibilitatea recunoașterii ierarhiei Bisericii Ruse de Rit Vechi și a creat în acest sens o comisie comună (ortodoxă-lipovenească), condusă de mitropolitul Ilarion Alfeev, președinte al Departamentului pentru Relații externe al Patriarhiei Moscovei și mitropolitul de rit vechi Corneliu ”al Moscovei și al întregii Rusii”. Prima ședință a comisiei a avut loc la 31 martie 2015, fiind găzduită de Centrul duhovnicesc din Moscova al Bisericii Ruse de Rit Vechi, curentul (înțelegerea) de la Fântâna Albă (rus. –  Белокриницкоe согласиe).

În duminica de 13 decembrie 2015 mitropolitul Ilarion Alfeev (nr. 2 în ierarhia Patriarhiei Moscovei) a oficiat liturghia pe rit vechi, în mijlocul comunității de lipoveni din orașul și regiunea Moscova, la biserica ”Acoperământul Maicii Domnului” din Rubțov. Cu această ocazie, mitropolitul Ilarion Alfeev a ținut să precizeze: ”Atitudinea Bisericii Ortodoxe Ruse față de cei de rit vechi este una specială. Noi nu-i punem niciodată pe cei de rit vechi într-un rând cu eterodocșii”. De asemenea, mitropolitul Ilarion și-a făcut cruce în timpul slujbei în maniera lipovenilor, nu cu trei degete împreunate, ci cu două, ca semn vizibil al comuniunii cu lipovenii.

Patriarhia Moscovei recunoaște botezul oficiat de lipoveni, acceptă căsătoriile dintre ortodocși și lipoveni.  La 30 mai 2014, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a decis ca primirea în Ortodoxie a lipovenilor botezați de către Biserica lor să se facă doar prin săvârșirea mirungerii. De asemenea, prin decizia sinodală din 30 mai 2014 , Patriarhia Moscovei a reconfirmat că recunoaște ca valabile tunderile în monahism săvârșite de Biserica lipovenilor.

Văzând acest prieteșug al Patriarhiei Moscovei cu lipovenii din Federația Rusă, Biserica rușilor lipoveni din România (adevărata continuatoare a Înțelegerii de la Fântâna Albă) a întrerupt comuniunea cu mitropolia lipovenească de Moscova. Mai mulți observatori ai evoluțiilor bisericești din regiunea noastră sunt de părere că prieteșugul Patriarhiei Moscovei cu mitropolia lipovenilor din Rusia ar avea ca miză, între altele, înghițirea Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România (Mitropolia de Brăila) și, astfel, asigurarea unei prezențe la Gurile Dunării, de data aceasta și din sudul marelui fluviu.

Cu titlu de fapt divers vom menționa că șarlatanul geopolitic Alexandr Dughin, promovat intens la Chișinău, iar mai nou și în România, a părăsit Ortodoxia, convertindu-se la lipovenism.

Reținem că toate acestea au loc în timp ce Patriarhia Moscovei și-a pretextat neparticiparea la Sfântul și Marele Sinod Panortodox din Creta prin dezacordul unor ierarhi ai săi cu proiectul de document intitulat ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”.

Asta în timp ce acasă la ea dezvoltă o strânsă și amplă colaborare ”frățească” cu fel de fel de religii. Într-un demers de geopolitică internă, relația partenerială cu robusta comunitate de musulmani din Federația Rusă (cca 30 milioane) este pe primul loc. Semnele frățietății Patriarhiei Moscovei cu musulmanii din Federația Rusă rezultă și din acordarea de distincții bisericești Muftiului Șef al Rusiei, dar și unui întreg șir de servitori ai cultului musulman.

Fotografiile de mai jos nu mai au nevoie de niciun fel de comentariu.

(Material apărut inițial pe blogul autorului)

Vlad Cubreacov

About Vlad Cubreacov

Născut la 24 septembrie 1965 în comuna Crihana Veche, Cahul, a absolvit în 1989 Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova. A lucrat în calitate de cercetător ştiinţific la Muzeul Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1988-1991), apoi de şef al Departamentului Culte din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (1991-1994). Între 1994 şi 2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Este autor al Amendamentului Cubreacov la articolul 48. Familia din Constituția a Republicii Moldova: ”(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, adoptat în 1994 în această formă. Între 1 ianuarie 1996 și mai 2009 a fost membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Comisia Cultură, Ştiinţă şi Învăţământ, Comisia Juridică şi Drepturi ale Omului şi Subcomisia pentru Minorităţi). Ca deputat, i-a fost ridicată de mai multe ori imunitatea parlamentară în 8 dosare penale de natură politică deschise de guvernarea comunistă de la Chișinău (2001-2009), toate dosarele fiind ulterior clasate. Între august 2009 și februarie 2012 a fost editorialist la săptămânalul FLUX din Chişinău. A activat ca Expert IA în cadrul Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe al României (2016). Este preşedinte al Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova pentru sprijinirea diasporei (din 1999) şi al Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă (IDRAD). A condus, ca președinte, Fundaţia pentru Democraţie Creştină (2000-2010) și Frăţia Ortodoxă Română din Republica Moldova (2002-2012). Este membru al Uniunii Jurnaliştilor (UJM) şi al Asociaţiei Naţionale a Jurnaliştilor (ANJ) din Republica Moldova. Este cetățean al României și al Republicii Moldova. Căsătorit, are doi copii.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


2 comentarii la „Dubla măsură a Patriarhiei Moscovei”

  1. 1) Exista pe internet cateva filme rusesti antiecumeniste Sarea pamantului youtube, traduse in romana.
    Acolo pericolul cel mai mare semnalat, este legat de actele biometrice; nu-mi amintesc sa se fi vorbit despre casatoriile necanonice rusi-armeni…
    Este foarte important sa cunoastem in detaliu cum decurg intalnirile ci armenii si ce se face pe acolo. Ca or fi si pe la rusi „ierarhi” caterisibili din categoria Nicolae Corneanu, colaboratori KGB ni ma indoiesc. Dar una o reprezinta declaratii sau fapte izolate si alta hotarari ale sinodului B O Ruse.

    2) Cum remarca cu amaraciune arhimandritul Efrem de la Vatoped, Biserica Ortodoxa recunoaste ‘prin iconomie’, botezul catolicilor. Intrarea ortodoxie necesita totusi mirungerea.
    Prin urmare recunoastrearea botezului armenilor ar avea precedent la catolici.

    Sf Munte aplica acrivia cand primeste un catolic in ortodoxie (mai exact il boteaza), dar recunoaste iconomia practicata in unele parti din lumea ortodoxa.

    PS: Conform marilor sfinti rusi din sec al XX lea, vor fi caderi mari in Biserica rusa. Se va ajunge pana acolo, ca se va falsifica textul Sf Scripturi. Dar tot ei spun ca vor exista credinciosi care vor marturisi dreapta-credinta pana in vremea prigoanei lui antihtist.
    Se pare ca internationala ecumenista, si-a intarit pozitiile in multe biserici ortodoxe.
    Uar in unele locuri pare sa detina autoritar controlul.

    Probabil ca asa va fi in mai toata lumea ortodoxa: credinciosii ortodocsi vor fi asupriti de ecimenisti si de slugile lui antihrist.

  2. Pentru ca sunteti un cunoscator al problemei ruse, poate ne spuneti cum vede Biserica Ortodoxa Georgiana caderile din B O Rusa.

    Puncetele de vedere critice la adresa ecumenistilor de la Moscova. Aceste stiri nu prea ajung prin Romania. Punctele de referinta obiective vin de la Athos, numai ca in actualul context UE, grecii si Athosul nu prea sunt critici la adresa Moscovei; ei au treaba mai mult cu Bartolomeu de la Constantinopol.

    Indiscutabil nu putem pune semnul egal intre neparticiparea la adunarea ortodoxa din Creta a B. O. Georgiana si cea Rusa.

    Alaturi de Biserica Antiohiana, cea Georgiana sunt cele mai credibile Biserici ortodoxe.
    Situatia Romaniei este foarte asemanatoare cu cea a Georgiei: doua tari asuprite ce imperiul lumesc rusesc; ambele tari au provincii socupate de rusi si de satelitii lor.

Comentariile sunt închise.