O sută de zile cu ministrul Cristian Ghinea

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a publicat azi raportul „Primele 100 de zile de mandat”. Îl puteți citi aici.

Voi reda câteva idei din acest raport dens, un monument de profesionalism.

Tema absorbției: mit și realitate

Tema a fost sintetizată într-o declarație a lui Dacian Cioloș pentru hotnews:

„Absorbția pentru perioada 2014-2020, din câte știu, este ceva sub media media europeană, care e la nivelul de 1,5%. Da, 1,5% media la nivel european, în vreme ce noi suntem pe la 1% și sunt încă multe state membre care nu au nici măcar atât.

De ce nu e mai mult nici la nivel european? E foarte simplu. În primul rând, – și lucrurile sunt cunoscute foarte bine, inclusiv de liderii politici pe care i-ați mentionat [liderii PSD, n.r.], absorbția fondurilor europene nu este liniară. În primii ani ai exercițiului bugetar, în cazul nostru 2014-2020, absorbția este mică – se fac acreditările instituțiilor, se lansează programele, ghidurile, licitațiile și apoi demarează proiectele. Absorbția propriu-zisă a fondurilor începe să crească semnificativ în a doua jumătate a perioadei financiare.

Mai mult, când am preluat guvernarea, am constatat foarte repede că pentru pregătirea programelor pentru 2014-2020 nu se făcuse mai nimic pentru ca absorbția să poată începe anul acesta. Acesta este încă un motiv pentru care o discuție despre absorbție azi este deplasată, mai ales când criticile vin de la reprezentanți ai fostului guvern.

În timp ce alte state efectuau acreditările necesare pentru Autoritățile de Management, România bătea pasul pe loc. Din punctul meu de vedere, pregătirile ar fi trebuit să înceapă cel mai târziu în 2013. Nu s-a întâmplat așa. Ele au început, în cea mai mare parte, odată cu venirea noastră, la sfârșitul lui 2015. Absorbția efectivă pentru 2014 – 2020 a început în mai 2016, la aproape doi ani și jumătate de la începerea exercițiului bugetar, după ce am desțelenit buruienișul lăsat de cei care acum strigă de pe margine.”

Raportul explică de ce absorbția fondurilor europene este, în prezent, mai mult o temă de manipulare politică decât o preocupare necesară.

Lansarea ghidurilor și cererile de proiecte sunt cele care contează în această fază. Guvernul Cioloș a lansat ghiduri pentru 13 miliarde de euro – pentru autostrăzi, termoficare, reducerea abandonului școlar, combaterea sărăciei, antreprenoriat, siguranță rutieră, economie social, etc. Suma reprezintă 47% din toate fondurile structurale 2014–2020, chiar mai mult dacă este inclusă și dezvoltarea rurală.

Până a ajunge să vorbim de rambursare pentru 2014-2020, trebuie să avem finalizată acreditarea sistemului de management pentru fiecare Program Operațional din perioada 2014- 2020, ceea ce înseamnă:

• desemnarea Autorităților de Management (AM). Fără desemnare, nu se pot trimite cereri de plată către Comisia Europeană;

• definitivarea sistemului informatic. Guvernul de atunci nu a început acreditarea din 2014 cum ar fi trebuit să o facă. Singura AM desemnată este cea de Dezvoltare Rurală. Acolo au și început rambursările. Astfel, în luna mai, după doi ani și jumătate de la startul perioadei de programare actuală, au venit primele rambursări, în valoare de 57 milioane de euro. Pe 8 august Comisia Europeană a mai acceptat pentru rambursare încă 231 milioane de euro aferente PNDR. Astfel, rata de absorbție (rambursare) a fondurilor europene în România a ajuns la aproape 1 %. Fantomaticul 0% este un mit, după ce rambursările au început în luna mai 2016.

Rata absorbției va fi relevantă într-o altă fază a exercițiului bugetar 2014-2020. Rezultatele liniilor de finanțare lansate în 2016 se vor reflecta abia peste câțiva ani în procentul de absorbție. Acesta este mersul lucrurilor, acesta este ritmul în relația cu Comisia Europeană.

La preluarea mandatului, Ghinea și-a fixat două direcții de acțiune: deblocarea finanțărilor de la CE și elaborarea unui mecanism simplu de atragere de fonduri, din programarea actuală, pentru un impact pe termen lung. MFE se află la intersecția multor tipuri de probleme: un sistem IT deficitar, un sediu sub semnul întrebării, contracte frauduloase, percepții negative, reclamații. Pentru nodurile gordiene găsite ministrul a luat măsuri drastice.

Pentru noua perioadă de programare 2014–2020 MFE a lansat 39 de apeluri, cu o alocare de peste 13 miliarde de euro, aproape jumătate din alocare. Cele mai multe dintre aceste ghiduri au fost lansate/deblocate în cele 100 de zile de mandat, de până acum, ale lui Ghinea.

Guvernul vede în fondurile europene o șansă de modernizare pentru România, de aceea lucrează pentru a interveni asupra sărăciei, fenomen care afectează 40% din populația României, alături de alte ministere, într-o manieră integrată și cu totul nouă în cei 26 de ani de guvernare post-decembristă.

Nodul gordian 1: Închiderea perioadei de programare 2007 – 2013

Stadiul absorbției fondurilor europene pentru 2007-2013, la data de 31 iulie 2016, se prezintă astfel:

• plăţi efectuate către beneficiari: circa 16,44 miliarde euro;

• rata de absorbţie curentă este de 76,69% din alocarea 2007–2013. Guvernul Cioloș a preluat în noiembrie 2015 situația la 58%.

Ghinea a negociat personal cu CE închiderea “portițelor” de fraudare înregistrate în POSDRU în vederea noului Programului Operațional Capital Uman (POCU 2014-2020), garantând pentru credibilitatea eforturilor făcute de România pentru îndreptarea situației. În prezent plăţile sunt deblocate.

Prin eforturile comune ale MFE şi ale Autorității de Audit, rata de eroare a fost redusă la un nivel acceptabil, permițând decizia de deblocare a POSDRU. CE a deblocat rambursările în luna mai. Imediat după această decizie, MFE a trimis pentru decontare o altă tranșă de 372 de milioane euro. Astfel, estimarea este că o sumă totală de 539,4 milioane euro care se vor întoarce la bugetul de stat până la sfârșitul acestui an din acest Program. Ceea ce înseamnă o creștere cu aproximativ 10% a gradului de absorbție per total POSDRU.

Nodul gordian 2: Desemnarea autorităților de management 2014 – 2020

• Fiecare stat membru UE are obligația de a acredita, pentru fiecare Program Operațional din perioada 2014-2020, sistemul de management (autorități, proceduri, sistemul IT).

• Autoritatea de Management (AM) este responsabilă pentru administrarea și implementarea programelor operaționale.

• Desemnarea se realizează pe baza emiterii acceptului de către Autoritatea de Audit (Curtea de Conturi) și de către CE.

• Pentru elaborarea unui pachet conform de acreditare un factor esenţial îl reprezintă definitivarea sistemului informatic în care vor fi reflectate toate fazele procesului: depunerea, aprobarea și implementarea operațiunilor ce vor fi finanțate în actuala perioadă de programare.

Ghinea a găsit procesul de desemnare întârziat. Nu fuseseră luate decizii esențiale legate de sistemul informatic, de procedurile de scriere a ghidurilor. Fără desemnare, nu se pot trimite cereri de plată către CE, în afara avansului de 1,6 miliarde de euro, din care deja au început proiectele 2014-2020.

Pentru a putea trimite cereri de plăți în cazul unor Programe Operaționale (fără a aștepta desemnarea întregului sistem), MFE a negociat cu CE un calendar accelerat privind desemnarea AM-urilor pentru Programele Operaționale Asistență Tehnică, Ajutorarea Persoanelor Defavorizate şi Capacitate Administrativă, având în vedere performanța demonstrată în perioada de programare anterioară  și posibilitatea folosirii unor module simplificate ale sistemului IT (care sunt dezvoltate în paralel cu procedura de desemnare specială).

Până acum, echipele de desemnare şi cele tehnice, de dezvoltare a sistemului informatic, erau separate şi nu comunicau unele cu altele. Comunicarea celor două echipe cu Autoritățile de Management era, de asemenea, deficitară. Această fragmentare a dus la întârzieri și lipsa de asumare a responsabilității. MFE a făcut posibilă finalizarea pachetului de desemnare în acest an, cu o versiune intermediară a sistemului IT,.

Nodul gordian 3: Condiţionalităţile ex-ante

• Condiționalitățile ex-ante au fost negociate cu CE și reprezintă măsuri de pregătire a legislației/ instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene.

• România a negociat 36 de condiționalități în 2014.

• Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau partială a plăţilor aferente Programelor Operaționale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare.

• 31 decembrie 2016 este termenul limită până la care România trebuie să îndeplinească toate condiționalitățile.

• MFE are un rol tehnic de urmărire a măsurilor şi de informare a Comisiei Europene.

21 de instituţii sunt responsabile de condiţionalităţi neîndeplinite.

• Condiţionalităţile restante depind de adoptarea de către Guvern sau/şi Parlament a circa 30 de acte normative.

La preluarea mandatului lui Ghinea, MFE era o instituţie vulnerabilă în puncte esenţiale:

• Un Corp de Control compus din câțiva oameni și marginalizat, fără o situaţie clară a vulnerabilităților din sistem. (Nu s-a putut sau nu s-a vrut?)

• Un uriaș și important sistem de IT de management al fondurilor europene, tratat de parcă ar fi doar o altă funcție a unui departament de mentenanță IT, fără o idee bine definită de cum ar trebui să arate sistemul la final. Deşi instituţia avea obligaţia construcției sistemului informatic , nu numai că nu s-au alocat resurse umane, dar nici nu s-a știut cu precizie ce se vrea cu el. Dacă a fost mai mult decât lipsă de responsabilitate, ci s-a dorit „să se lege mâinile” instituțiilor, va descoperi ancheta mai largă legată de sistemele IT.

• „Conducta” de proiecte goală. Oamenii din sistemul de management al fondurilor UE au fost educați că problema lor e să gestioneze banii, dacă vin sau nu proiecte… asta este, o să ne panicăm mai târziu pe tema absorbției.

Despre sediul MFE

MFE a primit în administrare în clădirea Palatului Parlamentului 13 mii mp. Până la momentul mai 2016, planul conducerii MFE a fost de a amenaja spațiul şi de a proceda la mutarea personalului în imobilul respectiv. Ulterior, Parlamentul a adoptat o lege prin care Palatul ca întreg întră în administrarea Camerei Deputaţilor şi Senatului. În consecinţă, MFE a rămas fără spațiul din Palat și a fost nevoit să închirieze o clădire pentru un personal de peste 500 oameni.

Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost