Sinaxar românesc – Sfînta Cuvioasă Parascheva

14 octombrie – Sfînta Cuvioasă Parascheva

Trăind în secolul 11, se trăgea dintr-o familie înstărită din părțile Traciei (nu departe de Constantinopol). Părinții au botezat-o Parascheva pentru că s-a născut într-o zi de vineri (în grecește: paraskevi). Nu trebuie însă în nici un fel identificată cu personajul mitologic al Sfintei Vineri din folclorul românesc, nici cu mai vechea sfîntă numită Parascheva Romana (cu care uneori este confundată iconografic), pomenită pe 26 iulie. A fost crescută în duhul dragostei de Dumnezeu și de semeni. Se povestește că, încă de mică, obișnuia să dăruiască săracilor hainele ei scumpe și să se îmbrace în veșmintele lor ponosite. A pribegit la Constantinopol și la Locurile Sfinte, mereu în înfrînare și rugăciune. Întoarsă, la poruncă de Sus, în părțile natale, și-a dat sufletul în mîinile Domnului la numai 27 de ani. Descoperite prin vedenie minunată, moaștele ei au săvîrșit de-a lungul vremii mulțime de minuni și vindecări. Strămutate la Tîrnovo (vechea capitală a crailor bulgari), apoi la Belgrad, la Constantinopol și, în cele din urmă, la Iași, ele au marcat cu sfințenia lor întreg Răsăritul bizantin. Au fost aduse în cetatea de scaun a Moldovei la 1641, prin strădania domnitorului Vasile Lupu, fiind așezate mai întîi la Sfinții Trei Ierarhi, iar ulterior (pînă astăzi) în Catedrala Mitropolitană. Ținută drept ocrotitoare nu doar a Moldovei, ci a întregii Românii, sărbătoarea ei prilejuiește anual unul dintre cele mai mari pelerinaje din toată lumea ortodoxă.

Sfanta Parascheva

Sinaxar românesc

Răzvan Codrescu

About Răzvan Codrescu

Scriitor, publicist, editor, director literar al Editurii Christiana, redactor-şef al revistei Lumea credinţei, vice-preşedinte al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini şi preşedinte de onoare al Asociaţiei „Rost”. Ultima carte publicată: ”O introducere în creștinism” (Ed. Christiana, Bucureşti, 2016).

Spune-ți părerea