Un bilanț al guvernului Cioloș

La un an de la învestire, guvernul Cioloș publică un bilanț. Îl puteți citi aici; am selectat ce mi s-a părut important de reținut pentru a afirma că în ultimul an România a avut parte de o guvernare bună.

”Ne-am asumat o guvernare responsabilă: am pus accentul pe grija față de resursele publice, am decuplat clientela politică de la banul public și am început depolitizarea companiilor de stat. Am promovat transparența și deschiderea statului față de cetățeni, ca pârghii de combatere a corupției, am redus birocrația și am pus bazele unor proiecte de modernizare și digitalizare a serviciilor publice. Este imperativ ca aceste măsuri să continue.” – se afirmă în introducerea Raportului.

1. Depolitizarea companiilor de stat: selectarea managerilor, a membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere se face pe criterii profesionale și de integritate.

Reprezentanții statului în Adunările Generale ale Acționarilor nu vor mai fi remunerați, activitatea lor fiind considerată ca sarcină de serviciu. Situația membrilor din Consiliile de Administrație ale companiilor cu capital majoritar de stat și beneficiile acestora este acum publică.

2. Cea mai mare platformă de transparență bugetară a fost lansată în România (www.transparenta-bugetara.gov.ro).

Cetățenii au acces la veniturile și cheltuielile a 13.700 de instituții – Parlament, Guvern, societăți de stat, grădinițe, școli, spitale. Au fost publicate contractele de achiziții pentru programele europene din perioada 2007-2013- în total peste 16.000 de contracte de finanţare şi aproape 152.000 de contracte de achiziții din fonduri europene.

3. Au fost transparentizate măsurile luate în ședința de Guvern, prin publicarea proiectelor de acte normative înainte de ședință. Acum există Registrul Unic al Transparenței Intereselor (www.ruti.gov.ro).

România este prima țară din regiune care își asumă un standard de transparență și integritate prin afișarea de informații despre interacțiunea dintre demnitari (miniștri, secretari de stat, consilieri de stat și conducători de agenții cu rang de demnitar) și grupuri specializate din mediul neguvernamental (companii și ONG), în contextul adoptării sau modificării unei politici publice.

4. Au fost eliminate formalităților birocratice în relația cu ANAF – adeverințele de venit și certificatele de atestare fiscală sunt cerute și transmise în format electronic de și către instituții publice, eliminându-se deplasările la ghișeu (5,5 milioane de adeverințe de venit pentru persoane fizice și 600 ii certificate de atestare fiscală pe an).

5. Prin programul GovITHub Statul a fost eliberat din captura celor câtorva firme IT abonate la contractele publice.  20 de tineri bursieri împreună cu cei peste 300 de voluntari din elita profesionistă a tehnologiei informației au fost aduși la Guvern și dezvoltă în acest moment sisteme și facilități electronice care ajută oamenii și companiile în relația cu sistemul public.

6. Au fost echilibrate grilele salariale, în așa fel încât medici și profesori din instituții diferite, aflați pe aceeași funcție și având aceeași experiență, să fie plătiți la fel. Remunerația gărzilor medicilor a crescut de la 1 octombrie cu până la 90%.

Astfel de discrepanțe sunt în întreg sistemul bugetar. Corecția lor și o predictibilitate privind creșterea veniturilor pot fi asigurate prin legea salarizării unitare, proiect care va fi finalizat până în dec. 2016, urmând să fie pus în execuție de viitorului guvern.

Punctul de pensie a fost majorat cu 5%, potrivit Legii pensiilor, ajungând astfel 871,7 lei.

7. În premieră, a fost implementat Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (S.I.M.P.V.) pentru asigurarea corectitudinii procesului electoral. Implementarea S.I.M.P.V. la alegerile locale a limitat posibilitățile de fraudare a procesului electoral și a asigurat o reacție corespunzătoare în cazul semnalărilor de vot multiplu.

Comparativ cu precedentele alegeri locale din anul 2012, pe toată perioada electorală, numărul de sesizări cu privire la incidente a scăzut cu 43%, infracțiunile sesizate au fost cu 51% mai puține, iar contravențiile constatate cu 53%.

Pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie s-au introdus încă două măsuri pentru împiedicarea fraudării procesului electoral, în afară de folosirea S.I.M.P.V. Asigurarea transparenței și corectitudinii procesului electoral a fost făcută prin instituirea temeiului legislativ necesar pentru filmarea activităților de sigilare a ștampilelor imediat după finalizarea procesului de votare și de numărare a voturilor.

8. În prezent rata șomajului e de 4,77%, cea mai redusă după criza economică. Numărul salariaților din economie a crescut cu 3,4%, în perioada 31 octombrie 2015-30 septembrie 2016, ceea ce reprezintă aproximativ 154.000 de locuri de muncă suplimentare, fiind cel mai mare ritm anual de creștere după criza economică. Creșteri peste medie sunt în domeniile în care au fost luate măsuri de stimulare, de reducerea TVA și creșterea veniturilor (implicit a puterii de cumpărare): hoteluri şi restaurante (13,5%), fabricarea calculatoarelor (6,0%), fabricarea echipamentelor electrice (cuprinde producția de echipamente casnice: frigidere, aragaze) care are o creștere de 7,4%, servicii în tehnologia informației și activități de servicii informatice (15,4%).

Câștigul mediu brut în aceeași perioadă s-a majorat cu 12,9%.

9. Conceptul de incluziune socială este acum bazat pe activarea economică a oamenilor aflați în situații vulnerabile. Pachetul include măsuri, stabilite în funcție de vârstă, astfel încât să asigure accesul copiilor și tinerilor la educație și servicii medicale și să sprijine persoanele aflate în dificultate prin măsuri sociale adaptate nevoilor.

De ex: programele “Niciun copil fără identitate”; „Educație de calitate în creșe”: o alocare de 13,5 milioane euro din fonduri europene este destinată formării educatorilor-puericultori;  „Caravane medicale la sate”, program de peste 500 de milioane euro proveniți din fonduri SEE și norvegiene 2014-2020; “Fiecare copil în grădiniţă” – program adresat copiilor din familii cu venituri reduse, de care au beneficiat 70.000 de preşcolari.

Peste 500 de milioane de euro din Programele SEE și norvegiene 2014-2020 finanțează măsuri referitoare la locuințele sociale și la granturile pentru îmbunătățirea locuințelor. Prin aceleași fonduri, Ministerul Energiei a inițiat un program pilot care are la bază o soluție alternativă la conectarea la rețeaua de electricitate prin utilizarea surselor regenerabile de energie a aproximativ 10.000 de locuințe din zone defavorizate.

10. Pentru prima dată după 2008, Ministerul Educației a organizat un concurs național pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți în școli. În acest fel se încheie o lungă perioadă în care directorii au fost numiți pe criterii politice, în detrimentul criteriilor profesionale.

Cei peste 7.000 de candidați înscriși în concurs arată dorința de profesionalizare a managementului școlar în rândul corpului profesoral. S-au finalizat concursurile pentru inspectorii școlari generali, inspectorii școlari și directorii caselor didactice.

11. Pentru a încuraja copiii să urmeze o formă de învățământ naveta lor este decontată integral. Peste 125.000 de elevi fac naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri.

Decontarea navetei elevilor a fost o cerință expresă a părinților, școlarilor și profesorilor după ce în 2013 a fost plafonată.

Programul pilot „Masă caldă pentru elevi” în școli este finanțat de la bugetul de stat cu 35 de milioane de lei. Sunt selectate școli și grădinițe situate în medii geografice izolate sau greu accesibile sau în medii sociale defavorizate.

12. A fost mărită pentru hrana pacienților în spitale, pentru prima dată din 2008, cu procente care variază între 20% și 170%. Aceste alocații pentru hrană nu au fost modificate de opt ani, în timp ce prețurile la alimente au crescut și cu peste 100% din cauza inflației. În premieră, bolnavii în regim de hemodializă vor primi alocaţie de hrană.

13. România sa înregistrat în acest an de cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană (5,2% în semestrul 1, 4,9% pe primele nouă luni). Important pentru sustenabilitatea creșterii economice este faptul că în toate cele trei trimestre creșterea economică a fost de peste 4% și că de la un trimestru la altul există creșteri ale Produsului Intern Brut.

În an electoral am reușit să menținem deficitul bugetar în ținta stabilită prin Legea Bugetului 2016. Suntem acum la 0,49% din PIB, ținta fiind de 2,8% din PIB. În acest moment România este recunoscută de către Comisia Europeană ca țară fără dezechilibre macroeconomice la nivel european.

Încrederea românilor în produsele financiare ale statului a atins un nivel crescut. Programul titlurilor de stat pentru populație a avut o cerere de 7 ori mai mare decât suma stabilită inițial.

14. Situația găsită la Ministerul Transporturilor în noiembrie 2015 a depășit orice dezamăgire: niciun tronson de autostradă nu avea avize de construire, zeci de proiecte erau blocate în sertare, iar multe dintre contracte se atribuiseră fără să aibă la bază documentația necesară.

Prima schimbare de abordare a fost rescrierea și aplicarea procedurilor de acordare a avizelor de construire. Șantierele au fost deblocate, contractele semnate și s-a început lucrul pe teren.

A doua schimbare importantă a vizat reorganizarea Companiei Naționale de Drumuri (CNADNR), separând partea de mentenanță de partea de investiții și aprobarea Master Planului de Transporturi, blocat ani la rândul de interese politice, dar esențial în prioritizarea proiectelor de investiții.

Ce a realizat guvernul într-un an:

  • A deblocat activitatea de lucrări pe 160 de km de autostradă: Sebeș-Turda, Orăștie-Sibiu, Lugoj-Deja, Gilău-Nădășelu, Brașov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea
  • 730 de km de autostradă și 336 km de drumuri expres se află în procedură de lansare a licitațiilor, elaborare a studiilor de fezabilitate sau a proiectelor tehnice, urmând să înceapă la final de an 2016/ început de 2017
  • 9 variante ocolitoare în marile orașe, în total 141 km
  • Unele dintre lucrări vor fi executate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere- CNAIR (fosta CNADNR), în regie proprie. Primul an când se întamplă acest lucru.
  • Avansul lucrărilor la noile magistrale de metrou (4,5,6).

15. A fost obținută finanţare europeană nerambursabilă de circa 180 milioane de euro pentru 528 de kilometri de conducta nouă de gaze. Este vorba despre proiectul de dezvoltare pe teritoriul României a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe coridorul conductei de transport BulgariaRomânia-Ungaria-Austria (BRUA). Proiectul este un unul strategic pentru ţară şi regiune, dezvoltat de compania Transgaz. Este singurul proiect prin care se poate asigura transportul gazelor naturale din traseul sudic al gazelor Azerbaidjan-Turcia-Grecia spre Austria, prin segmentul de pe teritoriul României.

16. Investiţiile străine directe pe primele 9 luni ale anului 2016, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, au înregistrat o creştere de 11,2% (valoare de 3,14 miliarde euro), în special în sectoarele auto şi IT. Valoarea lor acoperă în totalitate deficitul de cont curent (2,7 miliarde euro).

17. Peste 3,5 miliarde euro au ajuns în conturile agricultorilor din fonduri UE și naționale în perioada noiembrie 2015 – noiembrie 2016 (plăți directe, proiecte pe Programul național de Dezvoltare Rurală, finanțate din bugetul UE și subvenții acordate din bugetul național).

18. În 2016, până la finalul lunii septembrie, circa 6,3 miliarde de euro au intrat în țară în total, de la Uniunea Europeană, aferente ambelor perioade financiare și prin toate programele de finanțare.

Guvernul a deblocat și a finalizat tot ceea ce a putut din proiectele 2007-2013:

  • În numai un an, în țară au intrat peste 4 miliarde de euro.
  • La începutul mandatului rata de absorbție a acestor fonduri de 58,67%. În prezent acest procent este de 80,16%.

Miza următorilor 7 ani sunt cele 33 miliarde euro – care includ fonduri structurale și de investiții, programele pentru agricultură, cooperare transfrontalieră și facilitatea de conectare europeană.

19. Parteneriatul strategic cu Republica Moldova: a avut loc o resetare pragmatică în spirit european (accent pe repornirea procesului de reformă, recredibilizarea parcursului european, deblocarea finanțării internaționale). România s-a afirmat ca un partener esențial în promovarea politicilor UE și NATO cu privire la R. Moldova. Măsuri de sprijin prin: Programul de asistență tehnică și financiară acordat Republicii Moldova: vor fi finanțate lucrări de reparaţii şi/sau dotare pentru 83 de grădinițe, în cuantum de 3 milioane de euro. A fost finalizată achiziția a 95 microbuze tip 16+1 locuri necesare transportului școlar, în valoare de 10.853.260 lei, termenul de livrare 15 martie 2017. Au fost alocați 550 mii euro pentru realizarea Proiectului tehnic al Gazoductului Ungheni – Chișinău, realizat de către Transgaz România. În august – prima tranșă de 60 milioane euro din împrumutul rambursabil de 150 milioane euro, transport gratuit pentru elevii si studentii din Republica Moldova pentru ziua alegerilor. Acordarea de asistență specializată autorităților din Republica Moldova în procesul de reformare a Justiției – Forumul România – Republica Moldova – „Reforma justiției și lupta împotriva corupției în perspectivă europeana 10-11 Noiembrie).

20. Diaspora Start-up este o schemă de grant-uri care vizează crearea unei oportunități de întoarcere în România pentru cei care doresc să-și valorifice abilitățile (antreprenoriale și/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în țară. Doritorii pot accesa până la 40.000 de euro, suma totală alocată pentru program fiind de 30 de milioane de euro.

Digital Diaspora este un proiect ce are ca obiectiv dezvoltarea capacității de comunicare strategică în mediul online și stabilirea unui raport mai eficient de interacțiune între diplomații români și reprezentanții diasporei. Etapa pilot se va derula în perioada noiembrie 2016 – iulie 2017, în cinci țări relevante pentru problematica diasporei (Spania, Italia, Belgia, Canada și Australia), iar bunele practici vor sta la baza extinderii ulterioare a proiectului la ansamblul rețelei de misiuni diplomatice.

The following two tabs change content below.
Alina Ioana Dida
Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).
Alina Ioana Dida

Ultimele articole de Alina Ioana Dida (toate)

5 gânduri despre “Un bilanț al guvernului Cioloș

  1. Bilantul arata bine. Sa speram ca in viitorul apropiat vom simti acest progres si in nivelul de trai al oamenilor: deocamdata in acest domeniu imbunatatiri mari nu se simt. Sau doar eu nu simt o imbunatatire?

  2. Adica yoghinu’ „de brussel” e bun iar politica este rea, asta sa intelegem?
    Astept sa publice cineva radiografia ilegitimitatii slujitorilor intereselor straine.
    … si aici trebuie sa-i faca cineva reclama?
    un guvern pus pentu poftele retardatilor lui soros nu are dreptul sa faca modoficiari structurale, sa impuna programe pentru „cincinale” si decenii… doar gestiune curenta pana la ALEGERI!
    Romanii nu au ales un ins lipsit de discenmant, sluga „corectitudinii politice”.

  3. Rețeaua Soros care conduce România. Cine sunt înalții demnitari ai regimului Iohannis – Cioloș plătiți de George Soros. Prim-ministrul Dacian Cioloș este pe listă

    „Guvernul Soros” nu este doar o expresie a adversarilor politici ai Guvernului Cioloș. Conform unor informații publicate astăzi de Evenimentul Zilei, mai mulți oameni cu greutate din anturajul președintelui Klaus Iohannis sau care fac parte din Guvernul României au legături extrem de strânse cu controversatul miliardar George Soros.

    http://www.activenews.ro/stiri-politic/Reteaua-Soros-care-conduce-Romania.-Cine-sunt-inaltii-demnitari-ai-regimului-Iohannis-Ciolos-platiti-de-George-Soros.-Prim-ministrul-Dacian-Ciolos-este-pe-lista-137987

    • E adevarat ca multi dintre cei enumerati mai sus au beneficiat de finantari directe sau indirecte din partea unor fundatii ale lui George Soros. Aceste finantari s-au facut predominant in anii 1990 si la începutul anilor 2000. Sunt multe speculatii in articolul lui Tudor Matei; n-am gasit nimic referitor la Dacian Ciolos, singurul care a acceptat sa fie premier in nov 2015.
      Pe de alta parte, daca Soros a investit 200 mil. dolari in Romania si doar atata a obtinut (vezi bilantul Guvernului), imi pare ca a facut o investitie proasta…

Spune-ți părerea