Parteneriatele civile vatămă copiii

Parteneriatele civile vatama copiii, submineaza casatoria ca institutie si nu beneficiaza societatii. Cu toate acestea, pe 15 februarie Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputatilor a avizat pozitiv proiectul de lege privind parteneriatele civile initiat cu multi ani in urma de dl Remus Cernea, pe atunci parlementar, si deja respins in plen pe vremea cind dinsul inca era in Parlament. Dar initiativa dlui Cernea nu a murit. A fost readusa in viata si pusa la vot in prima comisie din Parlament unde, pentru prima data, a fost avizata favorabil. De atunci am primit la redactie o multime de mesaje ingrijoratoare din partea cititorilor nostri, cerindu-ne explicatii si un comentariu. Va implinim dorinta.

Suntem si noi ingrijorati de avizul favorabil pe care-l putem califica doar ca fiind iresponsabil. Votul a fost de 6 pentru, 3 impotriva, si o abtinere. Comisia are 18 membrii, din care doar 10 s-au prezentata la vot. Voturile favorabile au fost date de USR (2), UDMR (2), PNL (1), si PSD (1). Voturile USR nu surprind, USR avind, in general, o perspectiva netraditionala privind valorile, casatoria si familia, care se aliniaza cu gandirea europeana de stanga. Nici votul PNL care a fost dat de Adriana Saftoiu nu surprinde. Dna Saftoiu ne-a acuzat de ingustime de minte din cauza pozitiilor noastre provalori si, din nefericire, a fost realeasa in Parlament. Voturile UDMR, insa, au surprins si chiar socat. UDMR a fost mereu de partea valorilor iar cetatenii maghiari ai Romaniei au fost si ei luati prin surprindere de votul UDMR. Cel putin acestea au fost reactiile primite de noi la redactie. E socant si pentru ca cetatenii maghiari ai Romaniei sunt dedicati valorilor morale crestine si sustin familia traditionala, crestina, formata dintr-un barbat si o femeie. Iar Ungaria vecina a consfiintit in Constitutie definitia crestina a familiei naturale dintre barbat si femeie cu mai multi ani in urma. E clar ca votul UDMR privind parteneriatele civile nu reflecta valorilor si pozitiile cetatenilor pe care ii reprezinta in Parlament.

Citind comentariile din presa romana privind avizul parteneriatelor civile, am dat peste afirmatii eronate care trebuie cunoscute si corectate. AFR monitorizeaza din 2006 incoace evolutia acestei institutii artificiale si paralele casatoriei care e desemnata sa submineze casatoria si familia ca institutii. Monitorzam si evolutia gandirii europene cit si deciziile Curtii Europene a Drepturilor Omului privind subiectul. Cristina Pruna (USR) a comentat ca ea crede in parteneriatele civile pentru ca e vorba de „respectarea dreptului la viata de familie a tuturor cetatenilor tarii, indiferent de gen sau orientare sexuala”.  Problema pe care insa ea o ignora este ca relatiile sexuale intre persoane de acelasi sex nu constituie si nici nu pot constitui o „viata de familie”. Astfel de relatii sunt pur carnale care niciodata in istoria omenii nu au avut nimic de a face cu viata de familie si nu sunt capabile de a forma o familie.

Invatam, tot din presa, ca dl Petre Florin Manole (PSD) a votat pentru parteneriatul civil deoarece „Romania trebuie sa respectele standardele CEDO”. Nicidecum. CEDO nu impune si nici nu a impus Romaniei sa instituie parteneriate civile. A impus Greciei sa legalizeze parteneriatele civile intre persoane de acelasi sex deoarece Grecia, in prealabil, a legiferat parteneriatele civile intre persoane de sex opus. CEDO a facut un salt, irational in opinia noastra, care incalca suveranitatea nationala a Greciei, de a comanda Greciei sa institutie partaneriatele unisex. Vreme de multi ani parlamentarii Greciei au ignorat comanda Curtii Europene, pina cind, odata cu colapsul financiar al tarii, socialistii au ajuns majoritari in Parlament si au decis, sub presiune externa, sa instituie ceea ce CEDO le-a cerut. E clar ca un standard CEDO in aceasta privinta nu exista, si nici nu a fost emisa o „comanda” din partea CEDO de uniformizare a definitiei familiei ori casatoriei in toate cele 47 de state care formeaza Consiliul Europei.

Parteneriatele civil vatama copiii

Repetam des ca adultii isi dau drepturi fara a se gandi la consecintele actiunilor lor asupra copiilor. Publicam des in editiile informative AFR de marti ca numeroase studii publicate in Marea Britanie si SUA dovedesc consecintele nefaste ale concubinajului asupra copiilor. Parteneriale civile nu sunt altceva decit relatii de concubinaj formalizate prin contract, in fata unui notar, intre doua persoane de acelasi sex ori de sex opus. Studii peste studii arata ca concubinajul dauneaza copiilor si victimizeaza femeile. Iata doua astfel de studii recente.

Studiul lui Wendy Manning

In 2015 Wendy Manning, sociolog la Bowling Green State University din SUA, a publicat un studiu vast privind concubinajul / coabitarea si efectele lui asupra copiilor. In ultimii 10-20 de ani concubinajul a cunoscut o explozie in America si in multe tari ale lumii. In SUA, pina cind copiii ajung la 12 ani, 40% dintre ei isi vor fi trait parte din viata intr-un camin unde parintele biologic traieste in concubinaj cu o alta persoana care nu e parintele biologic al copilului. Studiul lui Manning denota ca familiile care traiesc in concubinaj sunt mult mai sarace ca familiile casatorite. Saracia afecteaza copiii in mod tragic. In plus, partenerii care traiesc in concubinaj tind sa fie mult mai putin educati ca persoanele casatorite. Concubinajul e mult mai instabil ca familia si casatoria, iar instabilitatea relatiilor de concubinaj afecteaza in mod negativ copiii. Relatiile dintre persoanele care traiesc in concubinaj se destrama mult mai frecvent si mai repede, si pe motive mai putin bine intemeiate, decit relatiile de casatorie.

Datele statistice date de Manning vorbesc de la sine. Numarul persoanelor care traiesc in concubinaj in America s-a dublat in ultimii 25 de ani. In 2013, 5 milioane de copii americani, adica 7% din total, locuiau in camine constituite de parteneri necasatoriti. Daca in 1980 20% dintre copiii Americii locuiau in astfel de camine, procentul acesta a crescut la 40% la inceputul Mileniului III. Iar daca in 1980 6% din copii se nasteau in camine constituite din relatii de concubinaj, la inceputul Mileniului III procentul a ajuns la 25%. Manning numeste acest fenomen „a cohabitation revolution”, adica „o revolutie a concubinajului”. Instabilitatea relatiilor de concubinaj e socanta. In medie, ele nu tin mai mult de 18 luni. Doar unu din trei copii care se nasc in relatii de concubinaj traiesc cu aceasi parinti pina la varsta de 12 ani. In familiile casatorite 75% dintre copii ramin cu aceasi parinti pina la varsta de 12 ani. In plus, copiii care traiesc cu parinti care coabiteaza trec prin cel putin trei perechi de parinti diferiti pina ajung adulti. In alte cuvinte, un copil nascut intr-un camin unde parintii nu sunt casatoriti, va avea pina la trei perechi de parinti diferiti pina la majorat.

Saracia e si ea prezenta.  Pina la 32,5% dintre caminele unde partenerii traiesc in concubinaj sunt sub linia saraciei. Adica sarace. Procentul familiilor casatorite sarace e mult mai mic, de doar intre 10 si 11%. Venitul mediu al caminelor unde se coabiteaza e pe jumatate cit venitul familiilor traditionale. Deasemenea, copiii crescuti in concubinaj sunt mai putin sanatosi, mai slabi la carte, si mai inclinati spre recidivism decit copiii crescuti in familii traditionale. Mai putini dintre ei ajung sa faca studii universitare.

Studiul lui Bradley Wilcox

Sociologul american Bradley Wilcox, impreuna cu socilogi din Peru si Colombia (America de Sud), a publicat, luna aceasta, un studiu international privind impactul concubinajului asupra copiilor. Studiul e bazat pe date statistice obtinue din 100 de tari, inclusiv Romania. Rezultatele studiului sunt similare: peste tot in lume copiii sunt dezavantajati de concubinaj. Privind Romania, studiul lui Wilcox indica ca numarul copiilor nascuti cuplurilor care traiesc in concubinaj e cu mult mai mic ca in tarile occidentale. („Cohabiting births are rare among women with high education in Bulgaria, Hungary, Lithuania, Poland, and Romania, while they are rare among women with low education in Lithuania and Russia”)

Romania esta data ca exemplu si din alte perspective, care si ele sprijina concluzia ca relatiile de concubinaj dauneaza copiilor. In Romania, 22% dintre copiii crescuti in camine cu parinti in relatii de concubinaj nu mai au aceasi parinti cind ajung la 12 ani, in comparatie cu doar 6% dintre copiii care se nasc in familii si casatorii traditionale. In alte cuvinte, Romania e data ca exemplu pozitiv privind stabilitatea relatiilor de casatorie si instabilitatea relatiilor de concubibaj. Wilcox a publicat un comentariu vast privind studiul lui, pe 14 februarie, in prestigioasa publicatie Foreign Affairs, cu titlul Ties that Bind – Children in the Age of Cohabitation. Articolul si studiul pot si citite aici.

Atunci de ce?

Atunci de ce sa se instituie parteneriatele civile in Romania? Pentru a legaliza abuzul copiilor, violenta domestica, instalibilitarea relatiilor de cuplu, instrainarea copiilor de parintii biologici, crearea unui cadru toxic pentru cresterea copiilor, saracia? Cu ani in urma am mai scris asupra subiectului si am enumerat date statistice europene care au dovedit ca, odata cu instituirea parteneriatelor civile in Occident, incepind din 1989 in Danemarca, in tarile care le-au instituit, parteneriatele civile au devenit o institutie paralela casatoriei si familiei, si o institutie care se substituie familiei si casatoriei naturale. Parteneriatele civile sunt formate pe baza de contract civil intre parti in fata unui notar. Accentuam – contract, nu legamint de casatorie. Iar cind capriciile vor duce la terminarea parteneriatului civil, se vor demara actiuni judecatoresti. Vom fi confruntati cu o explozie de litigii care vor avea de a face cu acuzatii reciproce de incalcare a contractelor de convietuire. Atunci de ce? Casatoriile si familiile Romaniei sunt si asa fragile si nu e nevoie de institutionalizarea unei institutii care sa le submineze, ci de o politica pro-familie si pro-casatorie fara de care natiunea noastra nu va dainui.

Stiri de ultima ora

In saptamina in curs legea parteneriatelor civile a fost avizata negativ de comisia pentru munca si de comisia pentru familie. Si tot saptamina asta 41 de congresmeni democrati SUA au transmis liderilor parlamentari din Romania o nota insolenta in care cer sistarea referendului pentru revizuirea Articolului 48. [Scrisoarea poate fi citita aici. (PDF)] Asupra acestui subiect nadajduim sa scriem saptamina viitoare. E evident ca zilele acestea Romania e in centrul atentiei tarilor Occidentale, nu doar datorita demonstratiilor stradale impotriva coruptiei, ci si din cauza tenacitatii celor 3 milioane de romani care insista sa li se recunoasca dreptul de a fi stapini la ei acasa si sa-si defineasca propriile institutii in mod democratic, asa cum vad ei de bine.

_________________________________

Vreți să fiti informati?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic.

Faceți-ne cunoscuți!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

Anunțuri

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.

About Alianţa Familiilor din România

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București Tel: 0741.103.025; Fax: 0318.153.082; Email: office@alianta-familiilor.ro

2 thoughts on “Parteneriatele civile vatămă copiii

  1. Crearea acestei forme de parteneriat urmareste doua scopuri:
    1. sa satisfaca revendicarile asociatiilor de aparare a homosexualilor si a drepturilor considerate de acestia drept legitime (asigurari de sanatate pentru cuplu, drepturi patrimoniale, pensii de vaduvie, dreptul de a infia copiii partenerului si chiar, in Finlanda, dreptul de inseminare in vitro ) si 2. sa impuna o forma de asociere legala pentru toate tipurile de cupluri, din care sa fie eliminate formulele considerate drept constrangeri simbolice „depasite”. Presupun ca prin „constrangeri simbolice depasite” se intelege fidelitatea, la care se mai face referire doar in Africa si in unele tari din Asia.
    Probabil ca urmatorul pas pe care il vor face sustinatorii parteneriatului civil va viza recunoasterea acestuia prin conventii intre state, cum este cazul in tarile nordice, pentru a-si extinde privilegiile si puterea de a transforma mentalitatile.
    Este de presupus ca persoanele care vor recurge la acest tip de uniune (heterosexuali) isi vor exprima dorinta de a fi binecuvantati in Biserica si exista temerea, printre crestini, ca Biserica va accepta sa savarseasca Taina Sfintei Cununii, pentru a nu-i lasa sa vietuiasca in pacat.
    Pacatul insa este reprezentat de insasi alegerea pe care o fac aceste persoane si peste aceasta alegere speram ca Biserica sa nu treaca.

  2. Sa fim seriosi, nu exista asemenea parteneriate …civile, dar limba, ca instrument al diseminarii, poate sa suporte orice formulari viclene care sa propuna obraznicia si chiar consacrarea formelor de manifestare ale anormalitatii.

    Mergând pe aceasta logica a formularilor viclene putem spune ca violatorii, criminalii pot fi numiti foarte bine persoane greu adaptabile, cu un trecut autist, persoane cu alte mentalitati etc.

Spune-ți părerea