Bătălia pentru controlul Europei se dă la Tiraspol

Cine controlează cordonul de Est, de la Baltică la Marea Neagră, controlează practic securitatea celor două blocuri geopolitice antagoniste – Rusia și UE, spunea George Friedman în 2009. De aici.

Friedman anticipa importanței Poloniei și a României, sub influența Statelor Unite care dorește în prezent să pună presiune pe Rusia. Țările Europei Occidentale, anchilozate de beneficiile energetice oferite de Moscova, sunt reticente în a oferi sprijin acestei idei.

Anticipând un viitor în care influența Washingtonului în țările Europei de Est crește,  Federația Rusă nu a stat cu mâinile în sân. În Ungaria, Slovacia, Serbia și Bulgaria exercițiul puterii îl efectuează lideri mai mult sau mai puțin filoruși. Ocuparea Crimeei și spargerea Ucrainei, a fost un răspuns oferit de Kremlin strategilor americani.

România, prinsă între interesele SUA și cele ale Uniunii Europene, face un delicat joc geopolitic. Bucureștiul oficial are aceeași traiectorie ca și Varșovia, (prezența președintelui Iohannis la summit-ul celor trei mări demonstrează asta) dar importanța ei economică este ceva mai mică. Federația Rusă își folosește energiile pentru a submina toate aceste eforturi americane, folosind duplicitatea și ignoranța oamenilor politici de la Bruxelles, dar și din Polonia și România.

Cine controlează cordonul de Est, de la Baltică la Marea Neagră, controlează practic securitatea celorlalte două entități. Moscova caută punctele slabe ale acestui coridor de securitate.

Pentru România, câlcâiul lui Ahile îl reprezintă Moldova.

Pentru Polonia, câlcâiul lui Ahile îl reprezintă Ucraina.

Pentru Federația Rusă, Ucraina este extrem de importantă. Ea oferă două lucruri: poziţie strategică şi produse naturale şi agricole. Plasarea geografică a statului ucrainean arată că el este vital pentru interesele de securitate ale rușilor. Moscova se află la numai 480 de kilometri de frontiera ruso-ucraineană, capitala rusă fiind despărțită de o câmpie uriaşă, uşor de traversat, dar greu de apărat.

Dacă bătălia pentru dezmembrarea Ucrainei se dă pe față, bătălia pentru călcâiul stâng al lui Ahile, Moldova, este una de culise. Poziționarea geografică a statului moldovean, face ca Moldova să fie cheia de boltă pentru cucerirea cordonului de securitate de la Baltică la Marea Neagră. Confruntarea va cunoaște turații maxime în 2018, un an electoral.

Majoritatea deputaților moldoveni au schimbat sistemul electoral dintre Prut și Nistru. Pentru a sensibiliza mai tare Bucureștiul și Bruxelless-ul, opoziția politică extra parlamentară a lansat ideea că schimbarea îi avantajează pe socialiștii moldoveni și că liderul Partidului Democrat din Moldova ar avea de gând să-i asigure președintelui Dodon, liderul de facto al PSRM, o majoritate absolută în alegerile parlamentare din 2018. Fals.

Comentatorul politic moldovean, Nicolae Negru, explică de ce: „Chiar dacă PSRM ar obține jumătate din voturile acordate partidelor, i se vor atribui doar 25 de mandate din 101. Pentru a avea o majoritate absolută trebuie să adune încă 26 din circumscripțiile uninominale, ceea ce nu este garantat.(…) În circumscripțiile uninominale câștigul va depinde nu numai de culoarea politică a candidatului, dar și de calitățile sale personale. Iar la capitolul „personalități” socialiștii nu sunt cei mai tari.” De aici.

Ar putea câștiga Moscova bătălia electorală din Republica Moldova? Teoretic acest pericol există. În ciuda faptului că Occidentul a ajutat Republica Moldova cu multă asistență, în societate nu există o fermă atitudine anti-rusă: între Prut și Nistru, de ani de zile, cel mai popular politician este Vladimir Putin. Iulian Fota are dreptate, în Moldova  criza este mult mai profundă decât cea politică, “problema cea mare, nu este orientarea politică, este incapacitatea moldovenilor de a se dezvolta ca țară.” De aici.

Da, statul moldovean nu și-a putut dezvolta până la capăt statalitatea și ansamblul instituțiilor care definesc o țară. Motivul? Rusia a găsit, și întreținut, conflicte ideologice care au scindat, din interior, clasa politică moldoveană.De asta, în tematici majore pentru statalitatea moldavă, ca rezolvarea problemei transnistrene, oficialii moldoveni nu au vorbit niciodată pe o singură voce.

Pentru a menține Ucraina în sfera ei de influență, Moscova va încerca să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova. O majoritate parlamentară a socialiștilor îi va permite președintelui Dodon să își sporească pârghiile de putere și să transforme statul moldovean într-o federație în care trupele ruse ar putea avea o bază militară permanentă în Tiraspol.

Pe de altă parte, democrații moldoveni, încearcă să păstreze o relativă stabilitate economică și să mențină Moldova în siajul Uniunii Europene. De asta, Parlamentul și Executivul de la Chișinău au acțiuni care vin să echilibreze discursul pro-rus al Președinției moldovene.

Bătălia pentru Moldova nu se dă doar la Chișinău. Acesta este motivul pentru care președintele Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, a solicitat ajutorul Statelor Unite și al Uniunii Europene în soluționarea conflictului transnistrean. De aici.

Intenția președintelui Igor Dodon de a participa la manifestările care vor avea loc în regiunea transnitreană cu ocazia a 25 de ani de prezență a trupelor ruse pe Nistru, reprezintă un semnal distinct că președintele Republicii Moldova dorește să intre în conflict cu Parlamentul și Executivul moldovean. Amintesc că, anterior, șeful statului moldovean a criticat declarația Parlamentului care cerea retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Spuneam că, pentru Polonia, câlcâiul lui Ahile îl reprezintă Ucraina. Moldova este cheia de boltă pentru controlul regiunii Odessa și posibila  deconstruire a statului ucrainean. Pentru Moldova, călcâiul lui Ahile este Transnistria.

Bătălia pentru controlul cordonului estic de securitate, de la Baltică la Marea Neagră, se dă la Tiraspol, în formatul 5+2.

The following two tabs change content below.
Victor Nichituș
Născut în 1966 la Bacău, este jurnalist din 1992. Trăiește la Chișinău, a fost corespondent al mai multor ziare și posturi de radio din România, iar astăzi lucrează pentru Național FM și powerpolitics.ro.

Spune-ți părerea