O SOLUȚIE CORECTĂ ȘI JUSTIFICATĂ CHIAR DE PRACTICILE STATULUI UCRAINEAN
Articolul 7 al noii Legi a educației din Ucraina, votate de Rada Supremă la 5 septembrie 2017, a trezit neliniștea și indignarea comunităților etnice autohtone din acest stat, ca și preocuparea tuturor statelor înrudite cu aceste comunități.
Rada Supremă (titulatură trebuie tradusă corect Sovietul Suprem, aceasta neschimbându-se din perioada sovietică) abordează minoritățile naționale autohtone de parcă acestea ar fi obiecte ale proprietății de stat.
Ucraina a închis în ultimii 93 de ani 205 școli cu limba română de predare din cele 282 câte au existat istoric în cuprinsul actualelor ei frontiere lărgite de Stalin și pe care nu le-a deschis ea.
Din păcate, Ucraina se comportă în raport cu minoritatea românească autohtonă de parcă aceasta ar fi o diasporă emergentă care trebuie să-și obțină drepturile lingvistice din mâna noului stat ucrainean. Autismul etnic de care dă dovadă Kievul se va întoarce chiar împotriva sa.
ROMÂNII NU AU VENIT ÎN UCRAINA, A VENIT UCRAINA PESTE EI
Câteva precizări sunt necesare.
Adevărul istoric este că nu românii au venit în Ucraina, ci Ucraina a venit peste ei. Și cum se spune la Odesa: acestea sunt totuși două mari deosebiri (це таки дві великі різниці).
Ucraina este beneficiară teritorială de pe urma înțelegerilor ruso-germane (Pactul Ribbentrop-Molotov). Nu există niciun stat care să fi beneficiat teritorial pe seama Ucrainei. Ucraina, ca succesoare de drept a Uniunii Sovietice, a beneficiat pe seama vecinilor săi, înglobând teritorii prin care părți compacte ale popoarelor vecine au fost separate pe nedrept de trunchiul lor național și etnic.
Se creează impresia că Ucraina nu a învățat nimic din istorie. Te întrebi fără să vrei dacă există vreo deosebire între anexarea, în propriul ei beneficiu, de către Moscova, a Crimeii, Donețkului și Luganskului și anexarea de către Moscova, în beneficiul Ucrainei, a Basarabiei de sud și de nord, a județului Dorohoi (ținutul Herța) și a nordului Bucovinei… Întrebarea e nu doar involuntară, ci și retorică. E ca și cum ne-am întreba dacă mercenari ucraineni, în special membri ai UNA-UNSO, au luptat sau nu alături de ruși, în 1992, în Transnistria, contra Republicii Moldova și dacă Ucraina i-a pus cumva sub urmărire penală[1] sau dacă Kievul a fost sau nu până relativ de curând (2015) secundul Moscovei în problematica transnistreană.
CINE AR VORBI DE RECIPROCITATE?
În ultimele două săptămâni agenți ai statului din Ucraina au invocat clauze de reciprocitate, referindu-se la comunitatea ucrainenilor din România, destul de redusă numeric (cca 5000 de persoane) și dispersată teritorial (Banat, Maramureș, Crișana, Bucovina și Dobrogea), vehiculând neadevărul cras cum că în România nu ar exista învățământ gimnazial și liceal în limba ucraineană.
Vom preciza că predarea la Liceul ucrainean Taras Șevcenko din Sighetul Marmației se face integral în limba ucraineană. Acest liceu a fost înființat prin străduința autorităților de la București, în condițiile în care populația ucraineană din România este în mare parte una colonizată, mai ales în Banat și Dobrogea și istoric aceasta nu a avut așezăminte de învățământ în limba națională, așa cum au avut românii din actualul cuprins al Ucrainei.
Nu există niciun caz în care România să fi închis școli ucrainene. Dimpotrivă, România le-a deschis și le deschide acolo unde nu au existat niciodată.
Școlile românești din Ucraina preced în timp statul ucrainean și nu sunt un rezultat al deciziilor acestuia. Școlile ucrainene din România nu preced în timp statul român și sunt rezultatul deciziilor acestuia.
Mai e o deosebire între România și Ucraina. Noi nu-i separăm pe ucraineni în ucraineni propriu-ziși și huțuli sau haholi (cum se autoidentifică ucrainenii din Dobrogea), iar Ucraina îi separă pe români în români propriu-ziși și moldoveni sau volohi. E cumva asta din domeniul reciprocității?
CETĂȚENIA ROMÂNĂ CA SOLUȚIE CORECTĂ
Convingerea noastră fermă este că, în situația creată, soluția corectă și justificată în cazul românilor din Ucraina, a doua comunitate națională neucraineană după cea rusă, este recunoașterea cetățeniei române pentru cei care au deținut-o legal și toți urmașii lor. Deținerea dublei cetățenii nu este o crimă nicăieri în Europa.
Mecanismul dublei cetățenii este unul euroconform și trebuie aplicat în concordanță cu practicile Ucrainei înseși, care împarte pașapoarte ucrainene cu sutele de mii prin vecinătate.
Ucraina va trebui determinată să accepte cetățenia română pentru românii din actualele ei frontiere, renunțând la politicile ipocrite ale dublelor standarde.
CUM PRACTICĂ KIEVUL DUBLA CETĂȚENIE PENTRU ETNICII UCRAINENI DIN ALTE STATE
Puțină lume cunoaște, dar e bine să amintim, că Ucraina practică dublele standarde în materie de minorități și cetățenie.
Pe de o parte ea interzice practic dubla și multipla cetățenie, iar pe de altă parte nu ezită să-și încalce flagrant propria legislație și să le acorde cetățenia ucraineană cetățenilor altor state, în principal etnicilor ucraineni, dar și neucraineni.
În 2004, ne informează regimul neconstituțional și secesionist din Transnistria, existau 44 400 de cetățeni ai Republicii Moldova cărora Ucraina le-a acordat cetățenia sa. 44 400 reprezintă circa 10% din toată populația din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Din 2004 până în prezent acest număr de noi cetățeni ucraineni este mai mult decât dublu, depășind 100 000 de persoane (sau circa 25% din regiune). În foarte multe cazuri acordarea cetățeniei ucrainene cetățenilor Republicii Moldova din regiunea secesionistă controlată de Moscova s-a făcut în cadrul unor scheme de corupție, care este endemică în această țară.
De ce s-a concentrat Ucraina anume pe Republica Moldova? Pentru că, procentual vorbind, acesta este statul străin în care etnicii ucraineni (puternic rusificați) dețin cea mai mare pondere în raport cu populația majoritară, în cazul nostru românească.
Publicația Novosti Ucrainî a relatat că, sesizând fenomenul, începând cu anul 2007, deputatul ucrainean Vasili Nikolaevici Grițak (general, doctor în drept, laureat al Premiului de Stat al Ucrainei) a efectuat anchete de presă și a interpelat autoritățile ucrainene, atrăgându-le atenția asupra ”dezmățului cu pașapoartele care are loc în Transnistria”[2]. Generalul deputat Grițak nu a fost deranjat, în principiu, de faptul că Ucraina le acordă locuitorilor din regiunea transnistreană a Republicii Moldova cetățenia ucraineană, încălcându-și astfel propria legislație prohibitivă în materie de cetățenie, ci doar semnala că această acordare s-a făcut, de-a lungul anilor, contra unor sume de bani.
Presa din Ucraina a vorbit la un moment dat chiar despre o adevărată ”piață neagră a pașapoartelor ucrainene”. Astfel, publicația Bagnet, scria la 28 iulie 2010: ”Aflându-se între 9 și 15 iunie în Transnistria, jurnaliștii au efectuat o amplă anchetă de presă, în cadrul căreia au fost deconspirate scheme de corupție având ca obiect comercializarea cetățeniei ucrainene și a pașapoartelor. Tabloul care se conturează este aproximativ următorul. Pașaportul ucrainean poate fi obținut în Transnistria pe două căi. Prima cale, cea legitimă, este ieftină, dar ia foarte mult timp și fără vreo garanție a unui rezultat final pozitiv. Reprezentanțele oficiale ale autorităților ucrainene în regiune (Consulatul, MAI) împiedică, sub diverse pretexte acest proces. Și a doua cale, ilegală, rapidă, cu oferirea de garanții, dar cu mult mai scumpă. În paralel cu sistemul de stat al eliberării pașapoartelor în Transnistria funcționează cu succes o verticală alternativă formată din zeci de firme intermediare, care, pentru o plată suplimentară ilegală, îi asistă pe cetățeni în procedura de primire a acestora. Și, apropo, totul se întâmplă cu acordul tacit al autorităților ucrainene oficiale. Ceea, ce, la o adică, nu este de mirare. Căci consulatele nu pot avea câștig din perfectarea legală a documentelor, întrucât plata oficială este de 30-50 USD. În mod evident, pentru consuli nu este rentabil să elibereze actele prin intermediul oficiilor consulare, întrucât aceștia s-ar lipsi de superprofituri. De aceea, interesul lor direct este să direcționeze fluxul de solicitanți către diverși intermediari. Dezmățul pașapoartelor din Transnistria este favorizat de factori precum lăcomia funcționarilor ucraineni și utilizarea formularelor vechi de pașapoarte, în care fotografia titularului se aplică prin lipire. Este o întrebare retorică dacă este sau nu posibil să scăpăm de primul factor. În schimb cel de-al doilea poate fi suprimat imediat. În cadrul MAI al Ucrainei funcționează cu succes complexul de producție Întreprinderea de Stat ”Centrul de stat pentru personalizarea documentelor”, dotat cu cea mai performantă tehnică pentru personalizarea actelor de identitate. Inclusiv pentru formularele personalizate ale pașapoartelor pentru călătoria în străinătate, având o pagină din policarbonat, practic imposibil de falsificat”[3].
200 000 DE PAȘAPOARTE UCRAINENE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Să le oferim cuvântul chiar ucrainenilor. Să vedem ce spune presa ucraineană despre numărul real de cetățenii acordate etnicilor ucraineni din Republica Moldova. Sublinierile din citatul care urmează ne aparțin. ”Perioada de ”înflorire” a mafiei pașapoartelor coincide cu timpul aflării la putere a Cabinetului Iulia Timoșenko. Toată afacerea oneroasă a fost patronată personal de vicepremierul de atunci, Alexandr Turcinov. După eșecul ”portocaliilor” în prezidențialele din 2010, s-ar fi părut că există toate premisele pentru a se pune ordine în eliberarea către cetățeni a pașapoartelor pentru călătoria în străinătate. Însă, în anul 2010, noua conducere a MAI al Ucrainei practic a ”preluat drapelul lăsat din mâini” de corupții portocalii și și-a pus în intenție reconstruirea sistemului corupt de eliberare către ucrainenii de peste hotare a pașapoartelor pentru călătoria în străinătate de tip vechi, cu fotografie aplicabilă prin lipire. Cu totul pregnant s-a manifestat acest sistem corupt în Transnistria și Moldova, unde, prin străduința câtorva generații de conducători ai MAI, timp de câțiva ani, au fost trimise circa 200 de mii de formulare de pașapoarte pe călătoria în străinătate de tip vechi. Și, apropo, vom observa că în Transnistria locuiesc abia ușor peste 400 de mii de oameni”[4].
Cifra de 200 000 de pașapoarte ucrainene trimise în Republica Moldova este una reală. Publicația Obiektivnaia Gazeta de la Kiev scria, cu câțiva ani înainte, următoarele: ”S-a ajuns la o concluzie incontestabilă: cetățenia Ucrainei în Transnistria poate fi obținută de orice doritor. Piața neagră din Transnistria îl face ucrainean pe orice locuitor al planetei!”; ”Funcționarii ucraineni caută în permanență căi ocolitoare pentru a face comerț cu cetățenia ucraineană. În speță, funcționarii Ministerul Afacerilor Externe fac lobby pentru imprimarea de pașapoarte de tip vechi, cu fotografia aplicabilă prin lipire, împotriva cărora obiectează Uniunea Europeană. Iar marea gaură prin care se face comerțul ilicit cu documente ucrainene de călătorie este Moldova și Transnistria. De exemplu, doar în anul 2005, Ambasada Ucrainei în Moldova a primit 100 de mii de formulare de pașapoarte de tip vechi. Potrivit răspunsului ministrului Afacerilor Interne al Moldovei Gheorghe Papuc, în această țară sunt înregistrați oficial circa 3 mii de cetățeni ai Ucrainei. La ultimele alegeri prezidențiale, în Moldova, au votat circa 1300 de cetățeni ucraineni. ”Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe mi-a comunicat, ca răspuns la interpelarea mea parlamentară, că în Moldova și Transnistria MAE al Ucrainei a eliberat peste 94 de mii de pașapoarte ucrainene de tip vechi pentru călătoria în străinătate”, a menționat V. Grițak”[5].
PRACTICA BATE GRAMATICA
Evident, conform noilor reglementări din Ucraina, impuse de Uniunea Europeană, pașapoartele ucrainene de tip vechi eliberate cetățenilor Republicii Moldova, acum sunt preschimbate pe pașapoarte electronice de tip nou, numai bune de călătorit prin Europa. Asta nu înseamnă nici pe departe că Ucraina le-ar retrage cetățenia sa locuitorilor Republicii Moldova, în speță etnicilor ucraineni care reprezintă numeric prima minoritate națională. Vorba bancului: una e politica internă și cu totul alta politica externă!
Astfel, politica ipocrită a Kievului de a le interzice prin lege locutorilor Ucrainei, inclusiv etnicilor români, dubla cetățenie și de a acorda în același timp zeci și sute de mii de cetățenii ucrainene etnicilor români din Republica Moldova atestă faptul că trebuie să acționăm în consens cu practicile ucrainene și să nu avem nicio rezervă în a le acorda românilor din Ucraina cetățenia română la care aceștia nu au renunțat niciodată. Interzicând formal dubla cetățenie, Ucraina o practică din plin și la scară largă. Practica bate gramatica, spune o vorbă din popor. De fapt, din perspectivă europeană și mai ales din perspectiva jurisdicției Curții Europene a Drepturilor Omului, practicile pot ține loc de lege în sensul că nu trebuie admise diferențe de tratament. Dacă cineva este favorizat peste lege, trebuie favorizați toți. Ceea ce le recunoaște Ucraina etnicilor ucraineni din Republica Moldova, trebuie să le recunoască și etnicilor români din Ucraina – dreptul la cetățenia statului înrudit.
România are replică să-i dea Kievului. Este replica zecilor și sutelor de mii de cetățenii duble create de acesta din urmă în Republica Moldova și, probabil, și în alte state vecine. E un subiect care merită studiat în amănunțime.
[1] Morală pentru ucraineni: nu săpa groapa altuia, că vei cădea tu în ea! Disponibil pe acest blog: https://cubreacov.wordpress.com/2015/05/21/morala-pentru-ucraineni-nu-sapa-groapa-altuia-ca-vei-cadea-tu-in-ea/
[2] Украинский загранпаспорт в Приднестровье можно купить за $1 тыс, Новости Украины, 18 июня 2010 // Pașaportul ucrainean pentru călătorii în străinătate poate fi cumpărat în Transnistria cu 1000 de dolari, Novosti Ucrainî, ediția din 18 iunie 2010. Disponibil pe internet: https://from-ua.com/articles/174393-ukrainskii-zagranpasport-v-pridnestrove-mozhno-kupit-za-1-tis-foto-video.html
[3] «Серым» рынком украинских загранпаспортов займется милиция, Багнет, 28 июля 2010 // Miliția se va ocupa de ”piața neagră” a pașapoartelor ucrainene pentru călătoria în străinătate, Bagnet, ediția din 28 iulie 2010. Disponibil pe internet: http://www.bagnet.org/news/society/56773/serym-rynkom-ukrainskih-zagranpasportov-zaymetsya-militsiya
[4] Украинский загранпаспорт в Приднестровье можно купить за $1 тыс, Новости Украины, 18 июня 2010 // Pașaportul ucrainean pentru călătorii în străinătate poate fi cumpărat în Transnistria cu 1000 de dolari, Novosti Ucrainî, ediția din 18 iunie 2010. Disponibil pe internet: https://from-ua.com/articles/174393-ukrainskii-zagranpasport-v-pridnestrove-mozhno-kupit-za-1-tis-foto-video.html
[5] Оксана Шкода, Паспортная распродажа: в Приднестровье торгуют украинским гражданством, Объективная газета // Oxana Șkoda, Lichidarea stocului de pașapoarte: cetățenia ucraineană este comercializată în Transnistria, Obiektivnaia Gazeta. Disponibil pe internet: http://www.og.com.ua/Oksana_Shkoda_gricak_pasporta.php
(material apărut inițial pe blogul autorului)
- Tot ce am realizat datorez limbii române - 22 octombrie 2017
- Vizita Patriarhului Kiril la București. O nouă abordare a relațiilor româno-ruse? - 29 septembrie 2017
- Cetățenia română pentru românii din Ucraina - 22 septembrie 2017