Povestea ”Casei cu Rost” în ziarul Adevărul

”Adevărul” online a publicat astăzi un amplu articol despre Centrul cultural și formativ ”Casa cu Rost” și despre inițiatoarea și coordonatoarea lui, Adela Ioana Târziu. Sub titlul ”Casa cu Rost, locul unde românii învață să trăiască tihnit” , reporterul Ionela Stănilă redă povestea acestui proiect care s-a născut, în urmă cu cinci ani, sub egida Asociației ROST.

Redăm în continuare cîteva fragmente mai importante.

Un club cultural în care sunt cultivate tradiţiile autentice, dragostea de educaţie şi de performanţă, alimentaţia sănătoasă, psihicul echilibrat, petrecerea timpului în mod plăcut, deprinderea unor meşteşuguri şi dezbaterile de idei se găseşte chiar în inima Bucureştiului, mai exact în Centrul Vechi al Capitalei, pe str. Blănari nr. 23.

Sufletul „Casei cu Rost”, aşa cum se numeşte centrul de proiecte sociale, este Adela Ioana Târziu, de 34 de ani, psiholog specializat în psihoterapia copilului şi familiei, jurist specializat în traficul de persoane, probaţiune şi terorism. (…)

Toţi cei care trec pragul Casei cu Rost sunt primiţi într-un mediu cald, prietenesc, un loc în care ei se simt chiar ca acasă. Încă de la bun început, coordonatorul proiectului a încercat să creeze un spaţiu cât mai natural care să transmită atmosfera unui cămin, atât prin mobilier, cât şi prin modul în care sunt primiţi musafii, până la lucrurile cu care sunt serviţi: prăjituri de casă, pâine cu maia, produse artizanale. De-a lungul timpului, mii de oameni au participat la ateliere, evenimente şi expoziţii, la lansări de carte, concerte şi nu numai. (…)

„Am investit mult în timp, în primul rând suflet, însă şi finaciar, am cheltuit sume mari din propriul buzunar, am făcut voluntariat până la epuizare… Dar bucuria cu care ne răsplătesc musafirii noştri fac ca toate acestea să pălească, prin comparaţie. Dorinţa lor de a ţine aproape de noi ne întreţine speranţa că ceea ce facem este de folos şi bine plăcut. Atât profesorii cât şi publicul Casei cu Rost ne-au devenit preteni apropiaţi, acum fiind o mare familie şi toate acestea ne-au dat mereu forţă.

Îmi place să spun că am cheltuit mulţi bani, dar am câştigat ceva ce banii nu pot cumpăra: prieteni adevăraţi, familie, dragoste. Casa cu Rost este sufletul meu! Poate parea o nebunie pentru mulţi, însă fiecare efort are rostul său”, spune Adela Ioana Târziu. (…)

Participanţii la atelierele şi evenimentele organizate de Casa cu rost provin din medii intelectuale, dar şi corporate, dar nu numai.  Aici vin ca să se simtă bine copii de la 6 luni şi adulţi până la cele mai înaintate vârste. Toţi participă la diverse ateliere, iar timpul este petrecut în mod plăcut şi cu sens. (…)

„Ce facem noi aici nu este o afacere, ci un mod de a face binele comun. Publicul nostru ne găseşte activităţile în mediul online şi prin recomandări şi astfel alege să ne ne treacă pragul.  Ne susţinem din voluntariatul pe care atât eu, cât şi soţul meu îl practicăm de peste 20 de ani, din activităţile pe care e desfăşurăm atât eu, cât şi el în mediul privat, din donaţii, dar nu în ultimul rând din atelierele desfăşurate – acestea au costuri, altfel nu am putea susţine activitatea, dar costuri rezonabile, mult sub preţul pieţei, accesibile tuturor.

Aşa cum am mai spus, Casa cu Rost nu este un bussines, este o lucrare prin care ne dorim să sădim ceva bun în sufletul şi mintea celor ce ne vizitează, astfel încât, puţin câte puţin să putem schimba din mentalul colectiv părerea că ”în România nu se poate”, spune Adela Ioana Târziu.

Un comentariu la „Povestea ”Casei cu Rost” în ziarul Adevărul”

Spune-ți părerea