Francesco Guicciardini. Despre ambiție, discernământ și resemnare (II)

Francesco Guicciardini. Despre ambiție, discernământ și resemnare (II)

„Își conduc bine treburile în lumea aceasta cei care au pururea înaintea ochilor interesul propriu și își măsoară toate faptele după acest țel.” (Guicciardini) Vremurile excepționale necesită acțiuni și decizii pe măsură. În mai 1526, făuritorul din umbră al Ligii de la Cognac, Francesco Guicciardini, este desemnat în fruntea trupelor papale, ca locotenent general al … Mai mult…

Francesco Guicciardini. Despre ambiție, discernământ și resemnare (I)

Francesco Guicciardini. Despre ambiție, discernământ și resemnare (I)

„Ambiția nu este de condamnat, și nici ambițiosul care râvnește la glorie prin mijloace drepte și cinstite, căci tocmai aceștia sunt oamenii care înfăptuiesc lucruri mărețe și însemnate, pe când cel lipsit de asemenea năzuințe dovedește o fire nepăsătoare și fără vlagă.” Francesco Guicciardini Prea-iubitei sale Florențe Guicciardini i-a rămas fidel de-a lungul remarcabilei sale … Mai mult…

Sfânta Lance, apogeul unui pontificat derizoriu

În secolul al XV-lea italian (Quattrocento), secol al virtuții fizice și intelectuale, papa Inocențiu al VIII-lea a întruchipat opusul Omului Renașterii, al individului caracterizat de vitalitate, energie, iscusință și talent. Ocupant al Tronului Sfântului Petru între anii 1484 și 1492, Inocențiu Cibo a fost o oglindă a mediocrității și a incapacității politice. Momentul de vârf … Mai mult…

Reformatorul Savonarola. Sau despre himere în politică (II)

Atitudinea profetică a lui Girolamo Savonarola exercita o atracţie extraordinară, iar predicile sale despre iminenţa urgiei divine abătute asupra păcătoşilor tulburau şi fascinau, în aceeaşi măsură. Tăcerea impusă călugărului de către Alexandru al VI-lea, din ce în ce mai puţin tolerant faţă de discursul anti-pontifical al acestuia, a fost menţinută până în clipa în care … Mai mult…

Reformatorul Savonarola. Sau despre himere în politică (I)

Înaintea spectaculoasei expediții organizate de monarhul francez Carol al VIII-lea în Peninsulă în 1494-1495, Italia însemna Roma, Napoli, ducatul Milanului, Republica Florența și Veneția. Preocuparea vitală a fiecăruia dintre aceste state era, potrivit fondatorului științei politice, Niccolo Machiavelli, păstrarea propriilor posesiuni teritoriale, a status-quo­-ului, astfel încât niciunul dintre acestea să nu pună stăpânire pe ceea … Mai mult…

Machiavellism sau patriotism

„Îmi iubesc patria mai mult decât sufletul.” Niccolo Machiavelli Principele este expresia scriitoricească reprezentativă a celei mai lucide conştiinţe politice din Renaştere. Niccolo Machiavelli, căci despre acesta este vorba, este considerat cvasi-unanim drept întemeietorul teoriei politice moderne, ideologul definirii politicii ca obţinere şi păstrare a puterii. Examinând cu rigurozitate lecţiile trecutului, cu predilecţie ale Antichităţii, … Mai mult…

CONCURS. Scurtă pledoarie pentru un spirit tradiţionalist

„Există unii care recunosc existenţa unor principii neschimbate pentru orice ordine adevărată şi, crezând cu fermitate în ele, nu se lasă duşi de evenimente, nu cred în « istorie » şi în  « progres » ca entităţi misterioase supraordonate, se pricep să domine forţele mediului şi să le reconducă la forme superioare şi stabile. Pentru … Mai mult…

CONCURS. Sminteala corectitudinii politice şi reacţia „primitivă” a tradiţionaliştilor

Fixaţiile progresiste, egalitare şi resentimentare ale activiştilor corectitudinii politice pătrund insidios şi metodic în spaţiul public românesc şi pretind respectabilitate şi acceptare. O nouă formă de parazitism ideologic acţionează pentru a altera sănătatea organismului societal. Noi tabuuri, pseudo-sacrosancte, faţă de care trebuie să manifestăm „cel mai profund respect şi veneraţie” [1], funcţionează ca instanţe supreme, … Mai mult…