Patru ONG-uri în apărarea unui colind

de

Scrisoare deschisă către CNA și CNCD

Domnule Președinte Asztalos Csaba Ferenc
Doamnă Președinte Laura Corina Georgescu
Domnilor Consilieri ai C.N.C.D. și C.N.A.

Am luat notă de reclamația făcută de Institutul Elie Wiesel în legătură cu colindul prezentat de postul de televiziune TVR3.

Dorim să atragem atenţia, în primul rând, că în textul colindului nu există expresia ”jidovan afurisit”, informație lansată de Revista 22 și preluată de mass media. Expresia corectă din textul și interpretarea colindului este „jidov, neam afurisit” și se referă la Judecata lui Hristos de către farisei și saduchei.

Sunt colinde din toate zonele, mai ales din Transilvania, care fac referire la momentul judecării lui Hristos de către Pilat în fața mulțimii din Ierusalim : „Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri!” (Matei 27, 25). Este blestemul necunoașterii lui Hristos, Mesia cel așteptat de atâtea veacuri de neamul israelitean și proorocit de profeții săi. Arhaic vorbind, afurisenia înseamnă ruperea de comunitate, anatema.

În al doilea rând, referirea la foc ca loc de pedeapsă este legată de „iezerul de foc şi de pucioasă”. Practic, ultimele versuri se refera la o viziune populară a iadului. Cum spune și textul colindului, iadul este un spațiu spiritual situat ”nici în cer, nici pe pământ”. În cultura tradițională a satului românesc cremațiunea nu este prezentă decât în contextul iadului.

Domnul Conf. Aurel Bodiu, specialist în etnologie, datează colindul pentru sec. XVII-XVIII .

 

”Este vorba despre o specie de colinde care a circulat în satul arhaic românesc și care face referire la judecarea lui Hristos de către căpeteniile religioase evreiești. Numele de ”jidov” vine pe filieră maghiară și era folosit, fără sens peiorativ, pentru evrei. Numai cineva care nu cunoaște folclorul românesc poate considera acest colind antisemit. Ţăranul român nu era antisemit” – ne-a declarat dl. conf. Aurel Bodiu.

La început de secol XX, înainte de evenimentele nefericite din al doilea război mondial, muzicianul maghiar Bela Bartok a realizat o culegere de folclor publicată în 12 volume în care un loc important îl deţin colindele româneşti. Există în acea culegere o categorie de colinde care se referă la Judecata de Apoi şi iertarea sau pedeapsa pe care o primesc diferite personaje istorice. Colindul pus acum în discuţie face parte din această categorie.

Ţinând cont de aceste argumente, apreciem că este o eroare să aplicăm consideraţii de discriminare unui patrimoniu care ţinteşte cu precădere domeniul spiritual. Cu atât mai mult cu cât valoarea acestui tezaur naţional tocmai a fost recunoscută pe plan mondial de către UNESCO.

Avem încredere că veţi lua cea mai bună decizie în legătura cu acest caz şi veţi revoca decizia de amendare a postului de televiziune TVR3.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Semnează
Asociaţia Basarabii
Asociaţia pentru Revigorarea Tradiţiei
Asociaţia Rost
Cercul Studenţesc ”Floarea de Foc”

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost

Un comentariu la „Patru ONG-uri în apărarea unui colind”

  1. Pingback: PATRU ONG-URI ÎN APĂRAREA UNUI COLIND | Buciumul – Periodic de informaţie şi atitudine naţionalistă

Comentariile sunt închise.