Apocalipsa Europei? (I)

Europa de Vest e kaput. E dusă. E terminată. Ar mai avea o şansă mică, o şansă infimă, dar oare va şti, va putea, va mai avea răgazul să o valorifice?

Ce părere aveţi? Par nişte afirmaţii gratuite? Sunteţi în stare să le priviţi în faţă şi să daţi un răspuns?

Sau: Aţi văzut Parisul? Dar Veneţia? Poate Roma? Londra? Atena? Dacă nu, ar fi bine să vă grăbiţi cât mai aveţi ce vedea. Şi cât le puteţi vizita într-o oarecare linişte. Sau poate nu. Mai bine să nu aveţi termen de comparaţie pentru viitoare aglomerări de ruine, părăsite în mare parte. Ca să nu ajungeţi să trăiţi într-o nesfârşită mare de regrete după imaginea bogăţiei, designului, artei, tehnicii, confortului etc. ce nu se vor mai întoarce curând, sau, poate, nicicând. Ar fi bine să începem să ne obişnuim cu varianta minimalistă, de supravieţuire. Varianta de anduranţă în condiţii vitrege: lipsuri, frig, întuneric, foame, suferinţă, moarte. Multă, multă moarte. Multă, multă suferinţă. Să încetăm a mai fi copiii răsfăţaţi şi iresponsabili care suntem astăzi. Cel puţin în orizontul de timp la care ne putem gândi.

Şi poate nu ar fi bine să văduceţi şi pentru că, începând cu anul acesta, turismul în Vest va deveni – a fost deja chiar şi anul trecut la Paris – o chestie de ruletă rusească. Sau de joc de calculator: nu ştii de unde şi când apare teroristul cu automat, cu bombă, cu centura, cu maşina capcană, unde explodează coşul de gunoi, geanta, cutia, punga, rucsacul, trotineta, sticla de cola, lămâia, tortul, pixul, plicul, pasta de dinţi şi orice altceva poate să poarte o încărcătură explozivă.

Multe întrebări, puţine răspunsuri

Am citit şi auzit în ultimele săptămâni o mulţime de întrebări pe posturi media, pe net, prin ziare:

Ce e în capul acestor politicieni? Cum nu-şi dau seama ce fac? Cum nu înţeleg? De ce nu iau urma banilor ca să stârpească terorismul? De ce mint cu războiul contra teroriştilor când ei îi aduc pe aceştia în Europa? De ce au provocat lumea arabă? De ce sprijină războiul din Siria? De ce primesc atâţia refugiaţi? Mai ales că nu i-au integrat nici pe cei vechi? Ce e cu discriminarea în defavoarea europenilor? A creştinilor? A familiei? Ce nebunie este chestia asta, islamofobia? Ca şi homofobia? Am ajuns în dictatura „hate speech-ului” (discurs al urii)? Cum, adică, eu nu îmi pot exprima ideile, nu pot face un comentariu, iar ei pot îndemna deschis la distrugerea, subjugarea, extincţia creştinilor şi evreilor şi budiştilor şi a tuturor celor care nu sunt ca ei? De ce este distrus obsesiv şi înverşunat orice ţine de indentitatea europenilor? Este creştinismul o ţintă a unei campanii de decredibilizare şi reducerea la o prezenţă de operetă? Face parte campania împotriva Bisericii Ortodoxe Române din această campanie mondială, masiv şi complex finanţată şi orchestrată? Poate fi o religie a păcii, cum se declară islamul, cea în care clericii îndeamnă la război, la ucidere, la viol, la sclavie? Mai este loc pentru discuţii, negociere, colaborare, integrare? Şi integrare, în ce sens? Aşa cum se întâmplă deja, a europenilor în islam? Mai e loc pentru încredere?

Sunt întrebări adresate guvernelor europene, organismelor europene, şi, în mare parte, actualului guvern american. Răspunsul: tăcerea sau limbajul din plastic corect politic.

Războiul interior

Europa e atacată. În primul rând din interior. De sute de ani se lucrează cu zel, cu perseverenţă şi cu resurse uriaşe la demolarea ei. Vom încerca să vedem cine sunt duşmanii ei. Vom încerca să-i descoperim, să-i cunoaştem şi să-i prezentăm. Vom încerca să vedem ce îi poartă pe ei în luptă. Ce s-a întâmplat de s-a ajuns în situaţia aproape fără ieşire de astăzi. Vom vorbi despre cea mai recentă ameninţare: Islamul. Ajuns în situaţia asta nu pentru că nişte strategi ai lumii musulmane şi-au pus acest lucru în gând, ci pentru că nişte arhistrategi ai lumii creştine au decis să o schimbe pe aceasta distrugând-o.

Politicienii şi mass-media au anunţat, cu morga aferentă importanţei mesajului, că europenii se găsesc în stare de război. Evident era vorba despre terorism, mai precis despre teroriştii islamici, adică despre un duşman extern.

Ceea ce ei nu spun este că europenii se găsesc în război pe două fronturi: unul care stă să pornească, pe faţă, cu radicalii musulmani şi un altul, mult mai perfid, mai malefic, mai pervers, cu guvernele lor, care îi atacă din spate. Un război nedeclarat, ascuns, mascat, murdar, în care politicienii şi elitele europene (şi cele americane, în mare parte) nu numai că s-au predat, dar au şi îmbrăţişat cu căldură teze şi ideologii, personaje, organizaţii şi mişcări contrare firescului existenţei umane, care pun în pericol de distrugere civilizaţia şi popoarele europene. Chiar mai mult: întreaga civilizaţie occidentală.

Să căutăm răspunsurile împreună

Europa e în război. Un război care se desfăşoară în interiorul limitelor ei geografice. Probabil singurul război religios din istorie şi asta nu din cauza înfruntării creştinismului cu islamismul, ci a atacului propriilor sale elite politice-economice-culturale-universitare. Vom vedea care este ţinta acestui război. Care sunt perspectivele lui. Cine poate fi învingătorul vremelnic şi cine cel pe termen lung. Vom vedea cum se duce acest război, pe câte fronturi, care sunt combatanţii, care sunt estimările pierderilor. Vom ajunge la discuţia despre un război civil pustiitor. Ce forţe vor fi implicate. Cum va evolua numărul celor implicaţi. Care sunt posibilele şi probabilele pierderi umane şi materiale. Vom estima direcţiile pe care se va dezvolta, care ar fi forţele armate necesare pentru a interveni între combatanţii civili. Sau pentru a înfrânge o rebeliune musulmană generalizată. Cum s-ar putea termina şi când.

Vom vedea cum a fost ţesut planul distrugerii civilizaţiei europene timp de peste 200 de ani: de unde au pornit toate şi care au fost ţintele acestui plan. Veţi recunoaşte, în cele pe care le vom descoperi, lucrurile care se întâmplă în realitatea imediată, care s-au întâmplat, care sunt pe cale să se întâmple.

Vom căuta să vedem încotro s-ar putea duce în viitorul apropiat, mediu şi îndepărtat politica europeană. Va rămâne ea pe acelaşi făgaş? Va continua să fie un factor de destabilizare, de amorţire şi de distrugere, sau vor veni alţi oameni politici, care vor da un cu totul alt curs continentului. Şi, de fapt nu numai lui. Pentru că, vom descoperi, după cum am mai spus, că ţinta conspiraţiei nu este numai Europa, ci este Occidentul. Şi, de fapt, nu întreg Occidentul, nu tot ceea ce ne oferă, propune şi impune acesta, ci acea parte esenţială a lui, partea bună, luminoasă a civilizaţiei occidentale: creştinismul. Şi vom înţelege şi cum a ajuns Occidentul în această prăpastie, prin lucrarea jumătăţii sale întunecate.

În fine, vom încerca să vedem care şi cum ar putea fi realizată în practică acea mică şansă de salvare şi de renaştere, despre care vorbeam la început.

Apoi să vedem ce se va întâmpla aici, în Europa de Est şi Centrală, în România. Cum modifică probabila desfăşurare de evenimente din Vest, situaţia din zonă. Care este perspectiva în cazul învecinării cu o Europă de Vest islamizată. Ce se poate întâmpla între minorităţi şi majorităţi şi chiar între state din zonă, în momentul când Vestul va fi ocupat cu războiul propriu. Ce va face Rusia în această situaţie, cum contribuie Rusia la evenimentele descrise în cele de faţă, care sunt mişcările anticipate din partea ei. Ne vom întreba şi vom încerca să răspundem, dacă România este în pericol de sfâşiere din partea vecinilor, care ar putea deveni, de la sine putere, sau la comanda/sub inspiraţia şi ajutorul Moscovei, pretendenţi ai unei bucăţi din ea.

Am ales numele acestei analize, pe care vă propun să o facem împreună în mai multe episoade, nu atât pentru rezonanţa sa, care ar atrage cititorii însetaţi de senzaţional, cât pentru a marca legătura cu esenţa scrierii lui Ioan: lupta împotriva creştinismului, pe care o duc, în primul rând, de mulţi ani, astăzi mai înverşunaţi decât niciodată, chiar unii ridicaţi dintre creştini.

Nu sunt cuvinte umflate. În scurt timp nu vom mai fi copiii răsfăţaţi ai istoriei, trăitori în cea mai echilibrată şi plină de bunăstare, la nivel de mase, epocă a istoriei. Epocă care, în schimbul bunăstării, ne-a adus boli grave ale spiritului. Bunăstare care este pe cale să se evapore. Răsfăţ care s-a cam terminat.

Nu are rost să ne ascundem. Nu mai are rost să ne lăsăm minţiţi. Occidentul pe care îl ştim a ajuns, ca un FNI uriaş, la faliment. L-au adus proprii acţionari, propriul consiliu director. Din cauza părţii sale întunecate, este în pericol partea sa luminoasă. Din cauza răilor, sunt în pericol cei buni.

Această analiză nu este o bombă fumigenă. Este un apel lucid la regăsirea adevăratei raţiunii – în lipsa căreia, o ştim, se nasc monştrii –, este un apel, un îndemn la regăsirea noastră ca fiinţă umană alcătuită din materie şi spirit. Sau, mai corect, din spirit şi materie. De regăsire a identităţii noastre de esenţă divină.

Nu vom începe, aşa cum ar fi fost de aşteptat, cu investigaţia istorică a cauzelor, evenimentelor şi personajelor, care ne-au adus în această situaţie aproape imposibilă, ci cu teribila tornadă a războiului din teren, a războiului fizic, care pare a se fi coborât brusc peste noi din înălţimi pentru a ne purta în realitatea altei lumi decât cea care ne-a fost „vândută” pe toate canalele în ultima sută de ani, cel puţin. (partea a II-a)

De același autor, pe aceeași temă:


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


5 comentarii la „Apocalipsa Europei? (I)”

  1. Prin anii 70 sau 80 parintelui Paisie Aghioritul i -a cerut parerea despre aderarea Greciei la UE sau cum se numea in acea vreme. Parintele a dat un raspuns profetic:
    „De la evrei nu veti vedea niciodata paine !”.

    In anul 2000, arh Efrem (Sf Mansastire Vatoped) a tinut niste conferite prin Fac de teologie si manastiri din Romania. A fost intrebat: Este bine sa intre Romania in UE si NATO ! Parintele a avertizat:
    Sa dea Dumnezeu sa nu intrati niciodata in UE si NATO !

    Pe o caseta Anastasia mi se pare, acad Sorin Dumitreascu a luat un interviu parintelui Ioaniche Balan, iar acesta a declarat ferm ca este important ca Romania sa nu intre nici in NATO nici in UE.
    „Societatea civile” s-a autosesizat, si a protestat vehement prin vocea Alinei Mungiu Pipidi (de exemplu).

    ACUM VEDEM DE CE !

    • Daca nu intram in NATO, ramaneam fara garantiile de securitate.
      Fara UE, ramaneam fara bani si bruma de civilitate de dupa comunism.
      Romania este acum in cea mai buna pozitie posibila, cu siguranta mai buna decat cea diin ultimele secole.

  2. Şi poate nu ar fi bine să văduceţi şi pentru că, începând cu anul acesta, turismul în Vest va deveni – a fost deja chiar şi anul trecut la Paris – o chestie de ruletă rusească
    Turismul in Vest e bine sanatos, si in crestere. Devine ruleta ruseasca doar in situatia reintrarii lumii in recesiune, care devine principalul pericol in acest caz.

    Mai bine să nu aveţi termen de comparaţie pentru viitoare aglomerări de ruine, părăsite în mare parte. Ca să nu ajungeţi să trăiţi într-o nesfârşită mare de regrete după imaginea bogăţiei, designului, artei, tehnicii, confortului etc. ce nu se vor mai întoarce curând, sau, poate, nicicând. Ar fi bine să începem să ne obişnuim cu varianta minimalistă, de supravieţuire. Varianta de anduranţă în condiţii vitrege: lipsuri, frig, întuneric, foame, suferinţă, moarte. Multă, multă moarte. Multă, multă suferinţă. Să încetăm a mai fi copiii răsfăţaţi şi iresponsabili care suntem astăzi. Cel puţin în orizontul de timp la care ne putem gândi.”
    La Evul mediu crestin nu ne mai intoarcem, sorry. Rasfatati si iresponsabili nu stiu cine sunt in Vest. In nici un caz cetateanul mediu, muncitor si echilibrat asa cum n-am idee sa fie multi romani.

    Europa de Vest nu este islamizata, nici in curs de islamizare. Emigrantii recenti, din care majoritatea sunt oameni obisnuiti, cu diverse profesii prozaice, sunt 1 milion, indigenii vreo 250 milioane. Evident, nici comparatiile cu implozia Imperiului Roman nu se sustin – demografic, economic, mai ales militar. N-aveti idee de masina militara europeana, probabil credeti ca nici nu exista.

    Europa e în război. Un război care se desfăşoară în interiorul limitelor ei geografice. Probabil singurul război religios din istorie.Care razboi ? In nici un caz al elitelor euroene vs proprii cetateni, in conditiile celui mai bun raport de accountability din istorie. Greu de imaginat pentru un roman, stiu. Singurul razboi religios din istorie ?! E ceva nou sub soare, deci ? 🙂

    Un război nedeclarat, ascuns, mascat, murdar, în care politicienii şi elitele europene (şi cele americane, în mare parte) nu numai că s-au predat, dar au şi îmbrăţişat cu căldură teze şi ideologii, personaje, organizaţii şi mişcări contrare firescului existenţei umane, care pun în pericol de distrugere civilizaţia şi popoarele europene.. Firescul existentei umane… hmm, care o fi ala. Ca mereu se schimba. C-asa-i istoria,d e-acu 6000 ani de cand Dumnezeu a creat lumea.

  3. Romeo B,

    E bine sa nu ne lansam in predictii, chit ca le dam conotatii profetice, deoarece ele raman undeva la nivelul incipient al credintei, fiind necomentate de Biserica. Ori, atat credinta cat si istoria sunt lucrari imprevizibile pe dimensiunea timpului si e bine sa le evaluam ca atare.
    Dumnezeu este Atotputernic.

    Referitor la ” Apocalipsa Europei? (I)”, ma copleseste ideea razboiului retrograd, a inculcarii unei ideologii pana la urma de sorginte xenofoba de aplatizare a tuturor principiilor unei culturi milenare ca cea a islamului, precum si ideea imposibilitatii unui raspuns la toate impunerile contrafiresti cu care ne confruntam in ziua de azi.
    Pentru mine raspunsul este destul de clar si la indemana oricarei persoane care nu subscrie programului de dezumanizare, anume de a cultiva fiecare in propria persoana ceea ce este de cultivat in spirit crestinesc. Daca nici Hristos nu a venit pentru a pune in aplicare un plan de schimbare in bine a lumii, ma tem ca ne complicam prea mult in schimbari exterioare cu efect imediat si ne concentram prea putin pe schimbarile interioare.

Comentariile sunt închise.