Miercuri: Conferință despre Sinodul din Creta

În cadrul conferințelor lunare, Centrul Sfinții Petru și Andrei vă invită la o conferință despre

«Sinodul Panortodox din Creta: mărturie, bilanț și perspective»

cu Părintele Nicolae Dascălu, consilier patriarhal, directorul publicațiilor Lumina.

Între 16 și 27 iunie, anul acesta, s-a ținut pe insula Creta o întrunire fără precedent de multă vreme pentru Ortodoxia mondială: reprezentanții a 10 Biserici autocefale (din 14) au adoptat o politică comună referitor la mai multe puncte despre viața și mărturia ortodoxă în lumea de astăzi.

Cum s-a desfășurat acest eveniment? Care a fost poziția Patriarhatului din România? Care sunt concluziile Sinodului? Ce urmări va avea Sinodul?

Părintele Nicolae Dascălu, responsabilul cu media ortodoxă română, a fost prezent la această întrunire panortodoxă. El ne va desluși toate aceste întrebări.

Miercuri, 28 septembrie 2016, la ora 19.

După conferință va avea loc un dialog cu participanții.

CENTRUL Sfinții PETRU și ANDREI
Intrarea Christian Tell, Nr 18b
Sector 1 – București (Metrou: Piața Romană)

Intrarea liberă

Alina Ioana Dida

About Alina Ioana Dida

Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


3 comentarii la „Miercuri: Conferință despre Sinodul din Creta”

  1. Pacat ca nu a anuntat marturisirea impotriva apostazierii colective.
    Cum a spus IPS Longhin – mai bine nu s-ar fi nascut semnatarii „politicii comune” stabilite in Creta impotriva multor canoane si cu hulirea Crezului incepand cu necredinta intr-UNA Biserica ci ei cred in mai multe…
    Nu sint scuze ci doar o explicatie – s-au lepadat si abuzeaza de pozitiile administrative lumesti, osandindu-se la cele mai grele cazne, mai grele decat ale unui ucigas de oamenifiindca inseala poporul departandu-l de mantuire.
    Anatema este asupra lor, comportandu-se precum a fost condamnata orice „lucrare” ca cea din Creta de Orthodox Church of America.

  2. Niciodata in istoria Sinoadelor Ecumenice, in documentele rezultate ( Canoane, Hotarari dogmatice ) ereticilor nu li s-a recunoscut pretentia de a fi sau de a se autintitula „biserici” ( istorice sau nu).
    In documente, care se doreste sa aiba rigoare dogmatica la standartele Sfintilor Parinti, nu poti veni cu asemenea abdicari.

    LA INVATATURILE ERETICILOR, ORTODOXIA ARE O SINGURA LUARE DE POZITIE: ANATEMA !

    MAI BINE NU DESCHIZI PROBLEMA SPINOASA A DIALOGULUI CU HETERODOCSII, DECAT SA-I SCRII CE NU TREBUIE, CALCAND PREDANIA SFINTILOR PARINTI !

    http://www.hexaimeron.ro/Hexaimeron/Hotararile_Sfintelor_Sinoade_Ecumenice.pdf

  3. CANONUL 72 TRULAN ESTE FOARTE CLAR: ORTODOXUL NU ARE VOIE SA SE CASATORESCA CU ERETICU ! Nu-mi e clar unde poate fi vorba de pogaramant. Poate ma lamureste cineva. Sau avem de-a face cu un fals pe internet. Am sa consult si textele scrise.

    Te-ai căsătorit[cununat], ortodox fiind, cu o persoană eretică sau sectantă?

    „Canonul [regula, legea] 72 al Sinodului Trulan prevede anularea căsătoriei[cununiei], iar dacă [cineva] persistă în păcat, afurisirea. Aceste prescripţii sunt însuşite şi de Sfântul Ioan Postitorul, în Canonul 23. Pentru căsătoria săvârşită între un dreptcredincios şi o eretică, Canonul 14 al Sinodului al IV-lea Ecumenic şi Canoanele 10 şi 31 ale celui de la Laodiceea, precum şi Canonul 29 al Sinodului din Cartagina îi opresc pe credincioşi să se însoare cu eretice. Iar Canonul 72 al Sinodului al VI-lea Ecumenic desface şi socoteşte fără tărie căsătoria pe care, întâmplător, o face un creştin sau o creştină dreptcredincioşi cu eretici. Iar răspunsul 29 al lui Balsamon spune că unui dreptcredincios care a luat în căsătorie o persoană de altă credinţă sau eretică nu-i este îngăduit să se cuminece [împărtăşească] cu dumnezeieştile Taine, dacă nu se va fi despărţit şi canonisit mai înainte. Acelaşi lucru îl spune şi Sfântul Simeon al Tesalonicului (Răspunsul 47), adăugând că acesta să se împărtăşească doar la sfârşitul vieţii sale, după ce i s-a făcut maslu (şi dacă s-a pocăit), dar nici preotul să nu scoată vreo părticică pentru un atare ins şi nici prescurile lui şi nici liturghiile să nu le primească, fără numai lumânare şi tămâie şi uneori (adică nu totdeauna) să-i dea agheasmă şi anaforă. Şi aceasta, ca să nu cadă în deznădejde; şi să-i poruncească să facă milostenii. Iar cartea întâi a Codului (lui Justinian), titlul V, aşezământul XII, zice că de se vor sfădi atare părinţi (care au ajuns, într-un chip oarecare, să se căsătorească), să biruiască cel care vrea să-şi facă pruncii dreptcredincioşi. Acelaşi lucru îl spune şi aşezământul 18 al aceluiaşi titlu (la Fotie, titlul XII, cap. XIII). Iar pentru părinţii care au îngăduit ca fiii lor să se căsătorească cu cei de altă credinţă, Pravila de la Govora (cap. 32) prevede 5 ani de pocăinţă.” (p. 74)

    http://www.aparatorul.md/canoane-ce-spun-sfintii-parinti-despre-curvia-cu-eretici-despre-cununia-cu-eretici-despre-cununia-a-treia-oara-despre-avort/

Comentariile sunt închise.