
Cu multă durere am aflat că unul dintre supravieţuitorii Experimentului Piteşti, părintele Oprea Crăciun, un minunat preot mărturisitor din comuna Cinciş – Hunedoara, a plecat la Domnul pe 8 aprilie 2012.
Compania de Teatru Passe-Partout Dan Puric Centrul de Studii în Istorie Contemporană Pro Vita București Publicații Ortodoxe Reporter virtual Război întru Cuvânt Predania Filos Proiectul Fenomenul Pitești Inovatia Restaurantul Barca OrthPhoto.net Pempousia.ro
Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost
Pentru informații, vă rugăm să transmiteți un email la adresa: [email protected] sau să sunați la numărul de telefon: 0740.103.621.
Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost

Cu multă durere am aflat că unul dintre supravieţuitorii Experimentului Piteşti, părintele Oprea Crăciun, un minunat preot mărturisitor din comuna Cinciş – Hunedoara, a plecat la Domnul pe 8 aprilie 2012.
Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost
CUMINECARE TESTAMENTARĂ

Miercurea care tocmai a trecut, seara, am fost invitat prin mijlocirea lui Răzvan Codrescu, la o re-lansare a cărţii prietenului nostru, Marcel Petrişor, Cumplite încercări, Doamne, la Teatrul de pe Lipscani, în Sala Rapsodia. În aceeaşi seară şi în acelaşi loc, a fost lansată cartea domanei Doina Iovănel Spineanu, Teofan. Remember!, iar Fundaţia Aiud i-a acordat domnului Gheorghe Jijie Premiul pentru Demnitate Românească.
Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost
Teodor credea că a sosit ceasul morţii sale atunci cînd fu oprit de sîrbi pe un drum de ţară. Greşeala de a fi zăbovit în retragere, alături de scriptele sale, nebăgînd de seamă că a rămas singur, îi putea fi acum fatală. Şi totuşi, Dumnezeu a vrut altfel.
Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost

Toate regimurile comuniste instalate în plan mondial între 1945-1979 afirmau existenţa a două tipuri de infracţiuni, şi anume cele de drept comun şi cele politice. Infracţiunile de drept comun erau, în mod curent, pedepsite prin intermediul legilor penale, iar infracţiunile politice erau pedepsite prin intermediul unei legislaţii speciale, relative la atentatele la siguranţa naţională. Autorităţile politice, în ambele cazuri, considerau reeducarea drept principalul element de transformare morală, intelectuală, psihică şi politică a indivizilor condamnaţi indiferent de natura crimelor puse în sarcina acestora.
Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost
Marian Mihai, preşedintele Asociaţiei Culturale „Rădăcini”, şi primarul Viorel Bodea din comuna Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara, au organizat la Costeşti o conferinţă ştiinţifică pe tema originii Dragobetelui şi a Mărţişorului. Chiar în ziua de Dragobete. Cea mai mare surpriză nu a fost conferinţa. Nu mă aşteptam ca localnicii să suporte prelegeri care au durat peste patru ore. „A fost o frumoasă lecţie de istorie şi vă mulţumim”, a spus primarul Viorel Bodea la final.
Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost
Reproduc aceste însemnări din 2003 ale Părintelui Calciu aşa cum au apărut în revista Puncte cardinale, din iarna pînă în vara lui 2004. E un text de suflet şi emoţia de a-l (re)citi e cu atît mai mare cu cît, deşi n-au trecut decît puţini ani de atunci, nu numai autorul lor a plecat dintre noi, dar şi mulţi dintre cei evocaţi: Teofil Mija, Adrian Făgeţeanu, Bartolomeu Valeriu Anania, Raul Volcinschi, Ion Gavrilă Ogoranu… Parcă stăm la o cumpănă dintre lumi şi rămînem, pe an ce trece, mai singuri şi mai săraci… Dar cîtă tainică putere de a păstra viaţa “în viul ei” au uneori cuvintele! (R. C.)
Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost
Au trecut 200 de ani de când, prin semnarea Păcii de la Bucureşti, încălcând toate normele de drept ale vremii, Turcia ceda Rusiei o parte a Moldovei, situată între Prut si Nistru.
Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost
În ianuarie 1999, în urma unui atac de cord, ne părăsea prematur, la doar 50 de ani (împliniţi pe 14 octombrie 1998), una dintre cele mai nobile şi mai complexe figuri culturale româneşti ale sfîrşitului de secol XX: profesorul Marian Papahagi, şeful Catedrei de Limbă şi Literatură Italiană, Spaniolă şi Portugheză de la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj şi directorul Academiei Române de la Roma (căreia a reuşit să-i redea, în timpul destul de scurt al misiunii sale, ceva din prestigiul de odinioară).
Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost