Laicatul ortodox vs. marxiştii culturali

34 de ONG-uri româneşti au transmis astăzi o scrisoare deschisă parlamentarilor, în care le sugerează acestora să ţină cont de majoritatea religioasă a ţării cînd vor vota bugetul. Demersul este o replică la petiţia a 23 de organizaţii „secularist-ateiste, cu programe anarhiste, pro-homosexuale și neomarxiste”, depusă ieri la Parlament, prin care semnatarele cer sistarea finanţării cultelor religioase din bugetul de stat al României. (Rost Online)

Domnule Preşedinte al Senatului,

Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am luat notă de o iniţiativă a 23 de ONG-uri prin care se cere sistarea finanţării cultelor religioase din bugetul de stat al României. Motivaţia petiţionarilor este că suma de 0,4% alocată de la buget cultelor religioase ar putea fi direcţionată spre sănătate, educaţie şi cercetare.

După cum vă este cunoscut, ultimul recensământ a reliefat faptul că aproape 99% din populaţia României este religioasă, ateii şi agnosticii reprezentând 0,2%. În aceste condiţii, ne punem întrebarea dacă reprezentanţii acestor ONG-uri, adică cei 0,2% dintre români, pot decide care sunt priorităţile şi ce ar trebui să se finanţeze pentru ceilalţi 99% dintre noi, marea majoritate membri ai Bisericii Ortodoxe Române.

O parte dintre organizaţiile secularist-ateiste, care au programe anarhiste, pro-homosexuale şi neomarxiste, semnatare ale acestei iniţiative, se regăsesc şi în parteneriatul cu „Luna Istoriei LGTB” care este în desfăşurare, ceea ce conduce la ideea unei ofensive concertate împotriva Tradiţiei acestui neam, aceleaşi organizaţii contestând orele şi manualele de religie şi dorind scoaterea icoanelor din instituţiile de învăţământ.

Parteneriatul dintre stat şi Biserică nu este o invenţie recentă, iar importanţa religiei a fost subliniată inclusiv de Regele Carol I, în testamentul său: „Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziţie vrednică între statele europene: m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să îndeplinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului”.

Biserica, de-a lungul timpului, a ridicat şcoli, fundaţii spitaliceşti, a făcut acte de caritate, a acordat burse, participând  direct la istoria acestui neam, prin îngrijirea sufletelor şi asistenţă socială, prin lupta pentru emanciparea naţională acolo unde românii au fost oprimaţi, prin permanenta însufleţire a nădejdii în viitorul României.

Originile istorice ale actualului raport dintre stat şi biserică, prin care statul participă, parţial, la finanţarea acesteia, rezidă în confiscarea proprietăţilor Bisericii începută în 1859 sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. De atunci, statul s-a angajat să sprijine financiar Biserica cu bani din bugetul public.

Acest fapt a fost precizat mai târziu şi de Nicolae Iorga, într-o scrisoare din 1920 către Mitropolitul Miron Cristea, unde sublinia importanţa sprijinului pe care statul este dator să îl ofere Bisericii: „În privinţa legăturilor dintre stat şi biserică, eu cred că statul, care a răpit averea bisericii, e dator să o întreţie potrivit cu nevoile vremii noastre. El nu se poate desface nici de datoria de a se socoti legat de dânsa, fiindcă aceasta e un element inseparabil din tradiţia noastră naţională, a statului generator pentru Romania Mare.” Prin Legea cultelor din 1948, regimul bolşevic a naţionalizat şi ce mai rămăsese în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Romane.

Legea, nr. 489/2006 privind Libertatea religioasă şi regimul general al Cultelor pleacă de la premisa de bază a recunoaşterii de către Stat a rolului pozitiv al cultelor în viaţa societăţii româneşti contemporane:

„Statul Român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritativ, cultural şi de parteneri sociali, precum şi statutul acestora de factori ai păcii sociale” (art. 7, alin. 1).

Statul roman recunoaşte rolul important al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte Biserici şi Culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti (art. 7, alin. 2).

Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute (art. 8, alin. 1).

Articolul 29 din Constituţie stabileşte principiul  susţinerii acordate de stat cultelor, iar articolul 12 din Legea nr. 489/2006 stabileşte că subvenţiile acordate de Stat sunt controlate de Stat.

Trebuie să mai precizăm că în Grecia, Marea Britanie, Danemarca, Suedia şi Finlanda, ţări membre UE, biserica predominantă este considerată Biserică de Stat.

În general, există ori sprijin direct din partea statului (de exemplu: Danemarca, Irlanda şi Norvegia), ori sprijin indirect, prin colectarea de către stat a contribuţiilor credincioşilor, care sunt alocate ulterior fiecărei biserici, cum se întâmplă, de exemplu, în Finlanda, Germania şi Suedia. În plus, bisericile din majoritatea statelor europene sunt scutite de la plata multor taxe, inclusiv cele pe proprietăţile imobiliare.

Ceea ce doresc să inspire organizaţiile care reprezintă secularismul-ateu este atât împotriva legilor din ţara noastră, cât şi împotriva practicilor curente din majoritatea statelor U.E., unde Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că finanţarea unor activitaţi ale cultelor religioase de la buget nu constituie o violare a libertăţii de conştiinţă a contribuabililor.

Nu în ultimul rând, am vrea să vă reamintim că înmulţirea lăcaşurilor de cult după 1990 reprezintă modul prin care neamul românesc a înţeles să-şi manifeste spontan credinţa, după 45 de ani în care Biserica a fost supusă terorii ideologice. O teroare pe care reprezentanţii a 0,2% dintre cetăţenii acestei ţări observăm că sunt tentaţi să o continue, cerinţele lor bazându-se pe falsuri flagrante pe care vor să le impună opiniei publice (sumele vehiculate în sprijinul dat de stat Bisericii sunt de câteva ori mai mari decat cele reale), precum şi pe presiunea asupra elementului majoritar creştin-ortodox, care se vede obligat să reacţioneze la campaniile mediatice instrumentate de aceste organizaţii care au un vădit caracter anti-naţional.

Ţinând cont de aceste argumente, noi, semnatarii acestei scrisori, în care dăm glas marii majorităţi a celor care v-au ales în forurile legislative ale ţării, avem încredere că veţi lua cea mai bună decizie.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Semnează

Alianţa pentru Demnitate Naţională – Preşedinte Iulian Capsali

Asociaţia „Christiana” – Preşedinte Prof. dr. Pavel Chirilă

Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe „Pro-Vita” din România – dr. Christa Todea Gross, vicepreşedinte

Alianţa Familiilor din România – Director Bogdan Mateciuc

Asociaţia “Rost” – Preşedinte Claudiu Târziu

Asociaţia „Pro-Vita” Bucureşti – Preşedinte Bogdan Stanciu

Asociaţia pentru Libertatea Românilor – Preşedinte Nicolae Livadă

Asociaţia Prietenii Sf. Efrem cel Nou –  Preşedinte pr. Ciprian Staicu

Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului – Preşedinte Dragoş Tăcăluţă

Liga Studenţilor din Universitatea din Bucureşti

ASCOR Bucureşti

Liga de Utilitate Publică – Preşedinte Rafael Udrişte

Liga Distributistă Română „Ion Mihalache” – Ovidiu Hurduzeu

Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, Iaşi – preşedinte Marcel Lutic

Asociaţia HRISDORIA – Preşedinte Augustin Câmpean Dorin

Asociaţia „Bucovina Profundă” – preşedinte Mircea Puşcaşu

Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, Suceava

Liga pentru Identitate Naţională – Preşedinte Paul Ghiţiu

Asociaţia „Predania” – Preşedinte Ion Gurgu

Asociaţia Civică a Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români – Preşedinte Bogdan Ivan

Asociaţia pentru Cultură şi Educaţie „Sfântul Daniil Sihastrul” – Preşedinte Lucian Cornianu

Asociaţia „Ortodoxia Tinerilor” – Claudiu Bălan

Asociaţia „Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti”, Alba – Preşedinte Petruţa Pop

Asociaţia Tinerilor Ortodocşi „Orthograffiti” – Preşedinte Miruna Ionescu

Revista „Orthograffiti” – Laurenţiu Dumitru, editor

Fundaţia Creştină „Părintele Arsenie Boca”

Asociaţia Dascălilor din România

Asociaţia Familia Ortodoxă

Revista „Familia Ortodoxă”

Revista „Foaie Naţională”

Asociaţia „Copil dorit” – Preşedinte Simona Verman

Asociaţia „Triada”

Fundaţia „Sfânta Irina”

Asociaţia „Prietenii de Familie”

The following two tabs change content below.
Rost Online

Rost Online

Rost Online

Ultimele articole de Rost Online (toate)

Spune-ți părerea