Semnificația „zilei de acțiune laică”, propusă de Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR)

În decembrie se împlinesc 150 de ani de la adoptarea legii de secularizare a averilor mănăstirești, în 1863. ASUR propune o „zi de acțiune laică” pe 29 dec. Oamenii sunt îndemnați să-și facă un selfie în fața unei instituții publice, pe care să-l posteze pe rețelele sociale, pentru a trimite astfel un mesaj „pro laicitate” lumii politice.

În comunicatul ASUR, Toma Pătrașcu, vice-președinte ASUR, afirmă:

„Alexandru Ioan Cuza a folosit averile mănăstirești pentru întreținerea școlilor și spitalelor, dar guvernanții actuali ignoră criza din sistemul sanitar pentru a îmbogăți Biserica. Trebuie să le trimitem un mesaj clar: Vrem spitale, nu catedrale! Vrem o Românie laică! Cultele religioase trebuie să se autofinanțeze din contribuțiile voluntare ale credincioșilor!”

În semn de respect față de proiectele ASUR, „menite să popularizeze cunoașterea științifică”, am deschis cartea de istorie pentru a mă documenta. Prin legea de secularizare a averilor mănăstirești Al.I.Cuza a trecut în proprietatea statului român terenurile și bunurile mănăstirilor închinate, dar a și instituit sprijinirea cultelor religioase de către stat. Averile reprezentau o pătrime din suprafața arabilă a statului format în 1859 și aparțineau mănăstirilor românești, aflate sub influență preponderent greacă. Ele generau venituri care luau de obicei calea străinătății; deși legea prevedea că ¼ din aceste venituri trebuiau să ajungă la bugetul statului, călugării străini se prevalau de faptul că nu se aflau sub incidența legilor românești pentru a-și ignora obligațiile, în complicitate cu boieri pământeni. Moșiile recuperate au format Domeniile Statului, din care s-au împărțit loturi țăranilor, la reforma agrară. Etc. (Vă recomand să citiți integral materialul.) E interesant să vedem și primele două articole ale legii: 1. Toate averile mânăstireşti din România sunt şi rămân averi ale statului. 2. Veniturile acestor averi se înscriu între veniturile ordinare ale bugetului statului. (sursa).

ASUR critică faptul că guvernul a luat de la RA-APPS Complexul Hotelier Bradul din Covasna pentru a-l trece în administrarea Episcopei Covasnei și Harghitei. ASUR omite să spună că BOR are un rol esențial în apărarea identității naționale și că Episcopia Covasnei a fost înființată în 1994 într-o regiune în care minoritatea românească se simte încă ignorată de autoritatea centrală.

ASUR critică și alocarea de către guvern a unor sume din fondul de rezervă către Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru repararea unor biserici și pentru Catedrala Mântuirii Neamului. În 2013 numărul de lăcașuri de cult cu venituri reduse, al căror personal clerical beneficiază de sprijin lunar pentru salarii din fonduri publice, depăsește 4500; e vorba de 18 culte.

Critica, aparent grijulie în favoarea sistemului sanitar, ignoră, din nou, faptul că același guvern a alocat pentru sănătate, pentru 2014, un buget mai mare cu 2,6 mld. lei față de cel din 2013 (7,8 mld. lei în total).

Cuza nu a secularizat averile mănăstirești „pentru școli și spitale”, cum afirmă, în disprețul științei numită istorie, viitorii funcționari la ministerul adevărului. Măsura a făcut parte din pachetul legislativ care a pus bazele statului român modern și laic, cu toate instituțiile lui. Tot Cuza este cel care a instituit subvenționarea, parțială, a cultelor de către stat. „Criticarea” de către ASUR a unei instituții fundamentale a statului român, Biserica, în sensul larg al cuvântului, însoțită de redarea generoasă de către mass media a acestui „eveniment”, face parte dintr-o serie orchestrată de grupuri de interese, ce pun sub semnul întrebării statalitatea românească.

The following two tabs change content below.
Alina Ioana Dida
Medic, publicist şi traducător. A tradus "Revoluţia franceză", de Albert Soboul, apărută în 2009 la Editura Prietenii Cărţii (Bucureşti).
Alina Ioana Dida

Ultimele articole de Alina Ioana Dida (toate)

2 thoughts on “Semnificația „zilei de acțiune laică”, propusă de Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR)

Spune-ți părerea