Institutul „Elie Wiesel” poartă numele unui impostor?

Versiunea oficială, pe scurt: Elie Wiesel s-a născut la data de 30 septembrie 1928 și a fost deportat împreună cu toată familia în mai 1944 (pe cînd avea 15 ani și jumătate) la Auschwitz unde i-a fost tatuat pe brațul stîng numarul de prizonier A-7713. În ianuarie 1945 au fost mutați in lagărul de la Buchenwald unde tatăl său a fost ucis. A fost eliberat de către armata americană la data de 11 aprilie. În 1954 a scris și a fost publicat în limba idiș o lucrare memorialistică despre experiența din lagăr intitualtă „Și toată lumea a tăcut”. În 1958 a rescris și a publicat o variantă mai scurtă în limba franceză sub titlul „Noaptea”. În 1960 a apărut traducerea în limba engleză lucrării lui Elie Wiesel.

În 2006 e publicată o nouă traducere în engleză a lucrării „Noaptea”, de data asta traducerea este asigurată de soția lui Elie Wiesel, Marion Wiesel.

Există patru variante ale lucrării lui Elie Wiesel:

1. Originalul în limba idiș, „Un di velt hot geshvign” („Și toată lumea a tăcut”)

2. Lucrarea în limba franceză, „La Nuit” („Noaptea”)

3. Prima traducere în limba engleză din 1960, „Night” („Noaptea”)

4. A doua traducere în limba engleză din 2006, „Night” („Noaptea”)

Oare de ce era nevoie de o a doua traducere în engleză la 46 de ani distanță de la prima traducere? Să vedem:

Trebuie să menționez că primele trei variante ale lucrării, adică originalele scrise chiar de Elie Wiesel in idiș și în franceză plus traducerea în engleză din 1960 sînt la fel, diferențele apar între acestea și a doua traducere în engleză, cea efectuată de soția sa in 2006.

Data la care familia sa a ajuns la Auschwitz

(1) Pagina 22: Geshen iz dos Shbth far Shbw’wth. A friling-zun hot oysgegosn ir likht un varemkeyt iber der gorer velt un oykh iber geto …  /  It happened Saturday [Sabbath] before Shavuot. The springtime sun had spread its light and warmth over the whole world, and even over the ghetto. . . . / S-a întîmplat în sîmbăta (Sabbath) dinainte de Shavout. Soarele primăverii răspîndea lumină și căldură asupra întregii lumi, inclusiv asupra gheto

(2) Pagina 29: Le samedi précédant la Pentecôte, sous un soleil printanier, les gens se promenaient insouciants à travers les rues grouillantes de monde / The Saturday preceding Pentecost … / Sîmbăta dinainte de Rusalii (Pentecost) …

(3) Pagina 23:  On the Saturday before Pentecost, in the Spring sunshine, people strolled carefree and unheeding, through the swarming streets. / În sîmbăta dinainte de Rusalii, in soarele primăverii, oamenii se plimbau fără griji pe străzile aglomerate …

(4) Pagina 12:  Some two weeks before Shavuot (Pentecost). A sunny spring day, people strolled seemingly carefree through the crowded streets. / Cam cu două săptămîni inainte de Shavout (Pentecost / Rusalii). O zi însorită de primăvară, oamenii se plimbau fără griji pe străzile aglomerate.

Rusaliile au fost sărbătorite la data de 28 mai 1944, ziua precedentă înseamnă că a fost 27 mai 1944.

Oare de ce această modificare în traducerea din 2006? Pentru că numărul de prizonier A-7713 pe care Elie Wiesel zice că îl are tatuat pe mîna stîngă (vom vorbi și de acest lucru imediat) a fost alocat unui anume Lazar Wiesel, de asemenea evreu din Sighet, la data de 24 mai 1944. Asta înseamnă că Elie Wiesel a ajuns la Auschwitz trei zile după ce a fost alocat numarul respectiv! De aceea era necesară modificarea din traducerea soției sale.

Să discutăm acum despre Lazar Wiesel. Conform documentelor păstrate în arhiva de la Auschwitz, Lazar Wiesel era un evreu din Sighet născut la data de 19 aprilie 1913, aproape 15 ani înainte de nașterea lui Elie Wiesel în documentele germane dar cu data de naștere de 4 octombrie 1928 în chestionarul administrației americane de după eliberare.

Citat dintr-o scrisoare adresată de către directorul Muzeului Auschwitz, Kazimierz Smoleń, doamnei Eva Kor, fondatoare a organizației CANDLES (Children of Auschwitz Nazi Deadly Lab Experiments Survivors) datată 15 martie 1987:

In the concentration camp of Auschwitz a Mr. Lazar Weisel was given A-7713. He was born 4/9/13. He was a Jew from Hungary, born at Marmarossiget. This particular prisoner arrived in Auschwitz 5/24/44. He was there til [sic] the end of 1944 in KL Auschwitz III called Monowitz. Towards the end of the evacuation he was transferred to KL Buchenwald. He was registered there on the day of 1/26/45. (Carlo Mattogno)

Citat dintr-o scrisoare către Miklòs Grüner (un alt evreu supraviețuitor al Auschwitzului care l-a cunoscut pe Lazar Wiesel și care susține că Elie Wiesel nu este Lazar Wiesel) din partea Memorialului lagărului Buchenwald din data de 15 mai 2002:

Lazar Wiesel, born on 4 September 1913 at Maromarossziget, arrived at Buchenwald with a transport from Auschwitz (Buchenwald archives, microfilm Auschwitz, p. 41). On this page 41, under entry number 2438, you will find the data on Lazar Wiesel: Buchenwald number 123565, born on 4 September 1913, Auschwitz number A-7713. These data are confirmed by the numerical file card at the camp office [Schreibstube].[3] Lazar Wiesel appears on the American questionnaire (NARA Washington, RG 242, microfilm 60) with the number 123165 and a different date of birth (4 October 1928); he went to Paris on 16 July 1945 with a convoy of surviving children (Buchenwald archives, 56-6-12, p. 9). Here, however, there is a disagreement with respect to the numerical file card. The Schreibstube file card numbered 123165 was made out for a Slovenian Jewish detainee, Pavel Kun, who died at Buchenwald on 8 March 1945. (Carlo Mattogno)

Celebra fotografie făcută la eliberarea lagărului Buchenwald care se spune că îl conține și pe Elie Wiesel

Elie Wiesel susține ca el este cel înconjurat cu roșu
Elie Wiesel susține ca el este cel înconjurat cu roșu

La Memorialul de la Buchenwald se poate vedea poza de mai sus cu următoarea inscripție:

“Häftlinge in Baracke 56 des Kleinen Lagers. | Foto Harry Miller, 16. April 1945 / National Archives, Washington”,
“Detainees in barrack 56 of the small camp. Photograph by Harry Miller, 16 April 1945. National Archives, Washington
„Deținuți din baraca 56 a lagărului mic. Fotografie realizată de Harry Miller, 16 aprilie 1945. Arhivele Naționale, Washington”

Avem clară data la care a fost realizată fotografia de mai sus, 16 aprilie 1945.

În cartea sa, „Noapte”, Elie Wiesel scrie urmatoarele:

On April tenth, there were still about twenty thousand of us in the camp, including several hundred children. […].

Three days after the liberation of Buchenwald I became very ill with food poisoning. I was transferred to the hospital and spent two weeks between life and death.

Adică:

La data de 10 aprilie încă mai eram aproximativ 20.000 în lagăr, inclusiv cîteva sute de copii. […]

Trei zile dupa eliberarea lagărului de la Buchenwald m-am îmbolnăvit grav de la mîncare. Am fost transferat la spital unde am petrecut următoarele două săptămîni intre viață și moarte.

Lagărul de la Buchenwald a fost eliberat la data de 11 aprilie 1945. Trei zile după eliberare, adică momentul cînd Elie Wiesel susține că s-a îmbolnăvit grav și a fost „transferat la spital unde a petrecut următoarele două săptămîni între viață și moarte”, înseamnă 14 aprilie 1945. Fotografia a fost realizată la data de 16 aprilie 1945 cînd Elie Wiesel spune că era aproape mort pe un pat de spital.

Tatuajul A-7713 de pe brațul stîng

Într-un proces al Statului California împotriva lui Eric Hunt găsim în depoziția sub jurămînt a lui Elie Wiesel de la data de 8 iulie 2008:

Q. And what [number] was tattooed on your left arm? / Și ce [număr] a fost tatuat pe brațul dumneavoastră stîng?

A. My number was A7713. My father’s number was 7712. / Numărul meu a fost A7713. Numărul tatălui meu a fost 7712 (Where is Elie’s Tattoo?)

La 25 martie 2010 un student de la Universitatea din Dayton, statul Ohio, îl întreabă pe Elie Wiesel dacă încă mai are tatuat numărul din lagăr și dacă tatuajul îi amintește despre teribilele momente prin care a trecut atunci. Elie Wiesel răspunde:

I don’t need that to remember, I think about my past every day,” he responded. “But I still have it on my arm – A7713. At that time, we were numbers. No names, no identity. / „Nu e nevoie sa-mi amintesc, mă gîndesc la trecutul meu în fiecare zi. Dar încă îl mai am tatuat pe braț – A7713. Pe vremea aceea eram doar numere, fără nume, fără identitate.” (Where is Elie’s Tattoo?)

Doar că in 1996 a fost lansat filmul „Elie Wiesel merge acasă” din care puteți urmări mai jos un fragment:

Cîteva stop cadre din filmul respectiv:

 

După cum vedeți, nici urmă de tatuaj pe brațul său stîng.

Voi ce ziceți? Este Elie Wiesel un impostor sau nu? Că mie așa mi se pare.

(partea a II-a)

The following two tabs change content below.

Tudor Marincu

9 thoughts on “Institutul „Elie Wiesel” poartă numele unui impostor?

  1. e trelatiiv. tatuajul poate fi sus linga umar. Chestia este ca ar fi trebuit sa il fi aratat macar o data. Neconcordantele dintre datele pe care le mentioneaza in relatarile sale pot duce la intrebari seiroase, dar uman mai poate fi si o alta explicatie : Elli Wiesel poate ca nu a fost in acelasi lagar ca Lazar Wiesel sau a fost in lagar, poate nu alturi de Lazar Wiesel si a scapat intra-adeva mai devreme, sau poate nu a fost deloc, dar cum nu era nimeni care sa construiasca memoria acelor atrocitati, a incropit niste date raportate la realitatea acelor momente iar pentru a da mai mare credibilitate – pentru ca asa e firea umana : are nevoie de date precise ca sa creada si sa nu aibe loc de speculatii – a folosit datele altui Wiesel, Doar in sensul asta l-as intelege.
    Nu sunt de acord cu ce face acel director al Institutului Wiesel, ( Florescu) care e de un tupeu si de oobraznicie …caracteristica. Nu sunt de acord cu legea antilegionara pe care ei – nu neaparat Institutul Wiesel, dar alti evrei din afara tarii- au impus-o in tara noastra, cum nu sunt de acord ca tara noastra sa sustina financiar existenta acestui Institut, pentru ca nu tara noastra a cosnturit lagare de exterminare…etc, dar imbirligarea de date si de amnunte ca cel cu tautajul numarului pe brat, omeneste poate fi inteleasa in contextul ideii de memorare a evenimentelor din acele vremuri. Durerea acelor evenimente trebuie sa fie subliniata si daca asa s-a considerat ca e potrivit pentru a fi reliefata atunci eu personal o scuz. Probabil ca Elli Wiesel nu a fost in lagar , dar a fost un alt Wiesel sau alt evreu care a fost luat din Sighet sau alt oras al Transilvaniei si a fost exterminat in lagar sau a scapat si nu a dorit sa mai vorbeasca despre acele evenimente. Cita pregnanta ar fi avut o relatare a lui Elli Wiesel despre altii care i-au povestit sau pe care doar i-ar fi vazut in lagar ( daca el a scapat mai devreme, de exemplu) ? Ar fi fost cu un impact mai subtirel.

    • Tatuajul nu poate fi sus, lîngă umăr, pentru că tatuajele erau făcute pe antebraț.
      Eu altceva voiam să scot în evidență, și anume faptul că Elie Wiesel este un impostor și un profitor al holocaustului.
      Există și alți martori care contestă prezența lui la Auschwitz, există și neconcordanța numărului care spune el că a fost tatuat tatălui său, o să revin cu partea a două în curînd. Dacă scriam totul se lungea articolul prea mult.

  2. Ai un tatuaj care te-a marcat pe viață, pe care-l declari judecătorului sub jurământ, de care scrii, și care nu se vede, dar de care n-ai zis niciodată că „s-a șters”. Apari în poze cu ochi mari când zici că erai pe moarte. Corectezi la bătrânețe amintirile de copil, care-s legate de sărbători mari, ca să se potrivească cu documentele nemțești. Colegii de cameră nu te recunosc…

    Istoria trebuie făcută rațional și de câtre istorici, sau nu e istorie ci roman istoric. Dar cei care nu sunt istorici, trebuie să creadă povești, sau date coerente, consistente, convergente, independente, credibile ?

    Sau, dacă aceia care nu sunt istorici nu cred, trebuie date legi ca să „se creadă”, în loc de date ? Dacă este adevărat un fapt nu este el evident ? Și trebuie dată o lege pentru stabilirea unui fapt dacă faptul e evident ? Trebuie să faci închisoare dacă zici că după noapte urmează altă noapte, nu dimineața ?

    Iar datele, sunt datele berechet sau nu sunt ?

  3. Nu cumva , la mijoc, este un interes financiar ?
    Nu cumva, Romania trebuie sa ofere o suma pt evreii ucisi in Romania ?
    Cine verifica numarul adevarat ?Tot institutul Elie Wiesel ?
    Cine poate raspunde la aceste intrebari ?
    MB

  4. E posibil ca tatuajul sa fie pe interiorul antebratului si sa nu se vada in poza. Asa cum e la doamna asta:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Identification_in_Nazi_camps#/media/File:US_Navy_110505-N-DX615-012_Holocaust_survivor_Rose_Schindler_shows_the_prisoner_number_tattoo_on_her_arm_to_Mass_Communication_Specialist_2nd_Class.jpg

    Depinde si de lumina si de poza. Pe Wikipedia exista o poza cu un detinut aratandu-si tatuajul, dar eu nu vad nici un tatuaj acolo:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Identification_in_Nazi_camps#/media/File:Buchenwald_Survivor_Tattoo_59963.jpg

    Nu cred ca cineva este atat de prost incat sa sustina atata timp ceva ce poate fi atat de usor observat si demontat si sa mai umble si cu manecile suflecate prin fata camerelor de filmare. Ar fi putut sa-si faca foarte usor un tatuaj, daca vroia sa minta.

  5. Absolut de acord! A fost un impostor dovedit!
    Ce este de contestat sau ce ar fi de admirat la acest elie wiesel?
    Desi e un personaj care din scrierile lui si din actiunile lui n-a iubit Romania (nu cred ca a fost nici un om credincios, din cate stiu, poate gresesc si rog sa fiu corectat) ba mai mult, a mintit clar in legatura cu Romania si a facut asta cu buna stiinta nefiind luat la bani marunti „decat” de Eugen Ionescu. In ciuda faptului ca a mintit, el a fost premiat cu Premiul Nobel pt pace in 1986. Iata mai jos un articol despre minciunile proferate de acest individ, in legatura cu romanii:

    http://www.atacdeconstanta.ro/articole/3503-elie-wiesel-supravietuitor-al-holocaustului-sau-impostor-ordinar.html

    Se stie ca si Hristos i-a alungat cu biciul pe schimbatorii de bani din templu! Acesta e un astfel de caz!
    Personajul elie wiesel a proferat si iubit in multe randuri minciuna mai ales in legatura cu poporul roman. Atunci de ce este tratata disparitia sa pamantesca, de jurnale si televiziuni din Romania de parca ar fi murit un mare scriitor ca Eminescu, Goga, Creanga, Rebreanu etc?
    Cred ca se arata o prea mare importanta unui personaj destul de dubios, care are singura „calitate” de a fi fost sprijinit de establishment!
    Rusine presedentiei si guvernului care au iesit cu declaratii intocmite de oameni care nu s-au straduit deloc sa cunoasca cu adevarat istoria noastra recenta!
    Ca sa vorbesc si despre partea admirativa fata de acest elie wiesel: eu nu am un respect sau o admiratie fata de un profitor al istoriei! Istoria adevarata pana la urma va fi cunoscuta!

  6. La câte minciuni au scornit evreii pentru a încasa sume enorme de la diferite state, începând cu numărul celor care au decedat în lagărele de muncă germane ( de la şapte milioane cât s-a început, acum se mai recunosc cu chiu cu vai vreo două milioane, deşi nu numai numărul, ci şi toate datele personale sunt păstrate secrete în Anglia), această impostură a numitului , acum decedat, pare minoră !
    În schimb sumele imense încasate de acest cămătar de suferinţe pe care le-au îndurat evreii ( din păcate alţii, nu cei care beneficiază acum de bani şi compasiune au ajuns pe mâna lui !

    La judecata supremă va da socoteală pentru toate !
    Dumnezeu să-l judece după faptele sale !

Spune-ți părerea