Cum s-a format România Mare

La data de 24 Ianuarie 1859 se unește Moldova cu Țara Românească (Mica Unire)

La data de 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor al Moldovei iar la data de 24 ianuarie 1859 este ales și domnitor al Țării Românești. Cele două principate românești înca au Guvern și Parlament separat. Unirea politică s-a realizat în ianuarie 1862 prin contopirea celor două Guverne, respectiv Parlamente. Noul stat primește numele de România, capitala fiind fixată la București.

La data de 9 Aprilie 1918 (27 Martie pe stil vechi) se unește Basarabia cu România

Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat pentru, trei împotrivă în timp ce 36 s-au abținut.

Unirea Basarabiei cu România

Actul Unirii
votat de Sfatul Ţării

la 27 martie Stil Vechi 1918 (9 aprilie stil nou)

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ
Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa
Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan

La data de 28 Noiembrie 1918 se unește Bucovina cu România

Declarația de unire a Bucovinei cu României:

Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuţi, consideră că: de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarel acestei ţări se găseşte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fii acestei tări, umăr la umăr cu fratii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirei păgâne; că în 1774 prin vicleşug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferintele unei acârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-şi înstrăineze firea şi să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voieşte să trăiască ca frate; că în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate cămpurile de bătaie din Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din şcoală şi chiar din biserică; că în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile şi izvoarele de câştig ale acestei ţări, şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferintă va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit vecinic credinţa că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat national unitar; constată că ceasul acesta mare a sunat!

Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliati s-a întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru toate neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre.

Drept aceea
Noi,
Congresul general al Bucovinei,
întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu puterile legiuitoare,
în numele Suveranitătii naţionale,
Hotărâm:
Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României (Ziua Națională)

La data de 1 Decembrie 1918 se unește Transilvania cu România

Rezolutia de la Alba Iulia

Rezoluțiunea
Adunării Naționale de la Alba Iulia
din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.

II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:

  • Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
  • Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
  • Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
  • Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.

Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.

  • Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.

V. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara mamă România.

VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni.

VII. Adunarea Națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea și unitatea națiunii române.

VIII. Adunarea Națională dă expresiune mulțumirei și admirațiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunei române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile pe care le va afla necesare în interesul națiunii.

Dr. Laurențiu Oanea, Notar al Adunării Naționale

Ștefan Cicio Pop, Vice-Președinte al Adunării Naționale

2 gânduri despre “Cum s-a format România Mare

  1. Doamna profesoara Georgeta Filitti tine mortis sa ne convinga, cu volubilitatea-i mult apreciata, ca Unirea s-a infaptuit doar prin abilitatile si perseverenta poporului.
    Dupa domnia sa, vointa romanilor a determinat fericitul deznodamant istoric iar politicienii au contat in masura in care au fost capabili sa fie mesagerii doleantelor maselor.
    Domnul profesor Giurescu, deplange starea natiei si are o viziune pesimisata asupta viitorului acesteia, ca si cum trecutul…

    Eu nu inteleg cum este posibil ca un istoric sa prezinte trunchiat, un eveniment esential pentru soarta poporului sau.
    Credeti ca urmatoarele date pot avea legatura cu Marea Unire si cu situatia in care se afla actualmente, Romania ?

    In August 1916, guvernul Ion I. C. Bratianu semneaza Tratatul prin care in urma aliantei cu Franta, Imperiul Britanic si Imperiul Rus, in cazul in care prin aportul sau militar contribuia la victoria Antantei, urma sa obtina drepturi asupra tuturor teritoriilor din Austro-Ungaria, locuite de romani ( Transilvania, Banatul, Bucovina, Crisana si Maramuresul), in zona de vest, pana la Tisa.
    26-28.03.1918. La Roma are loc Congresul Nationalitatilor din Austro- Ungaria. Participantii cer recunoasterea dreptului fiecarei etnii de a se constitui intr-o formatiune statala, in afara sau in interiorul Statului anterior constituit.
    Presedintele democrat al Statelor Unite, Woodrow Wilson, francmason rosicrucian, cere, in timpul celui de al doilea mandat, autonomia pentru grupurile etnice minoritare din Austro-Ungaria, formuleaza in Congres Programul in 14 puncte de reconstruire a Europei si constituitrea Societatii Natiunilor.
    Primele puncte faceau referire la redesenarea hartilor economico-financiare prin impunerea pricipiului liberului-schimb,de abolire a taxelor vamale si deschiderea pietelor de capital si marfuri (planurile masoneriei au obligatoriu, bataie lunga).
    Punctul 10 al Programului lui W. W.:”popoarelor Austro-Ungariei dorim sa le redam locul printre natiuni si trebuie sa li-se acorde cat mai curand posibilitatea dezvoltarii autonome”
    Punctul11: Romaniei, Serbiei si Muntenegrului trebuie sa li se restituie teritoriile ocupate”.
    Congresul nu a fost de acord nici cu Programul si nici cu crearea Societatii Natiunilor, dar parerea Congresului nu conta in acel moment.

    La sfarsitul razboiului, invingatorii si-au impartit, sub mandatul Societatii Natiunilor coloniile detinute de Imperiul Colonial German.
    Franta a capatat Camerunul, Togo a fost impartit intre Marea Britanie si Franta, Belgia a obtinut Ruanda si nu mai vorbesc despre ce s-a intamplat cu Insulele Mauritius, , Marshall, Caroline, cu Sumatra, teritoriile din Orientul Apropiat, Africa de Sud-vest, Tanganika, America de Sud, China…

    Pana in ’90 obiectul de studiu „istorie” a fost predat elevilor dupa normele sovietice.
    Acum insa, dupa ce norme sunt instruiti copiii?
    Cred ca daca incearca sa isi completeze informatiile de pe net. ii ia si rasul si plansul.
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%83zboi_Mondial

Spune-ți părerea