În loc de prefaţă la cartea „Oameni de unică folosinţă”, de Elena Ciolacu

RĂGAZ PENTRU IUBIRE

Opreşte-te din alergare! Măcar o clipă. Priveşte-i în ochi şi spune ce vezi. Aşa e, nu au nevoie de mai mulţi bani, de un mai mare confort, de mâncare mai bună. Dimpotrivă, ar renunţa şi la ce au. Pentru o îmbrăţişare. Tot ce-şi doresc este să-i iei în braţe. Sunt părinţii tăi şi tânjesc după dragostea ta. Ei te-au purtat pe braţe când tu aveai nevoie doar să le simţi inima bătând lângă a ta, pentru a fi fericit. Astăzi ai uitat asta. Nu e vina ta. Viaţa te-a confiscat într-atât încât nu mai apuci s-o trăieşti. Când să te mai gândeşti şi la ai tăi? Când să-i mai vizitezi? Când să-i mai mângâi pe cap şi să le spui că-i iubeşti? Apar, într-un ritm infernal, atâtea obiective, termene, urgenţe… La un moment dat, şi părinţii tăi vor fi o urgenţă, de care nu e sigur însă că te vei putea ocupa. Se vor stinge prea repede, din lipsă de afecţiune şi de rost. Boala e un simptom, nu o cauză.

Ştiu că-ţi spun lucruri cunoscute, cititorule. Cu siguranţă ţi-au străfulgerat mintea şi ţi-au zguduit sufletul la răstimpuri. Dar nu o fac pentru a-ţi irosi timpul, ci pentru că uneori ignorăm realităţile cele mai banale, tocmai pentru că suntem obişnuiţi cu ele. A le uita sau ocoli nu înseamnă totuşi că nu sunt dureroase. Ne vor lovi cu putere, până în măduva oaselor, atunci când ne vom aştepta mai puţin. Să prevenim acest atac! Cum? Să începem prin a ne răspunde la întrebarea: Ce facem ca să-i păstrăm pe părinţii noştri mai mult cu noi, să le înseninăm bătrâneţea, aşa cum ei ne-au bucurat copilăria, şi să ne folosim de experienţa şi ajutorul lor – pe care ni-l dau cu sentimentul sensului ultim al existenţei lor? Şi ne vom răspunde cu sinceritate doar dacă vom conştientiza semnalul de alarmă cuprins în romanul minunat imaginat de Elena Ciolacu. S.O.S. bătrânii noştri! S.O.S. familia!

Cartea pe care o ai în mână spune o poveste adevărată. Ea se întâmplă la nivel de masă în Occident şi face déjà parte şi din viaţa noastră, a românilor. Autoarea a plasat acţiunea într-o ţară mult mai dezvoltată, tocmai pentru a ilustra mai bine că bunăstarea nu garantează fericirea. Dragostea nu poate fi cumpărată, iar fără ea viaţa îşi pierde vigoarea şi noima.

Această carte este filmul unei vieţi obişnuite, derulat fotogramă cu fotogramă de mâna unui artist inspirat. Ar putea fi filmul vieţii oricui. Este o dramă cu un potenţial optimist. Dacă ne va emoţiona, avem şansa unui declic interior salvator. Acesta este şi dezideratul nostru.

Un roman grafic e un act de curaj în România, unde nu are nici o istorie, nici o mare căutare. Iar a propune un astfel de subiect, atât de profund şi de dramatic, unei lumi marcată de consumism şi de superficialitate, creşte riscul unei recepţii modeste. Dar ne-am asumat această frumoasă nebunie, căci scopul e nobil şi lucrarea Elenei Ciolacu una excepţională. Şi vom face din cartea pe care o ţineţi în mână portdrapelul unei campanii de conştientizare a unui adevăr simplu: îndepărtarea de părinţii şi bunicii noştri înseamnă înstrăinarea de noi înşine. Fără dragostea lor, lumea ameninţă să îngheţe. Definitiv!

Bătrânii noştri nu sunt de unică folosinţă. Sunt oameni. Pentru totdeauna. Să fim şi noi! Să ne luăm răgaz pentru iubire.

 

Cartea Oameni - randata1

Nota bene:

Joi, 17 Decembrie a.c., ora 18.30, la Casa cu Rost (Calea Victoriei 155, bl. D1, tronson 8), se lansează romanul grafic Oameni de unică folosinţă, de Elena Ciolacu, cu participarea autoarei, a d-lui dr. Virgiliu Gheorghe şi a subsemnatului. După eveniment, vor avea loc un mic concert de colinde şi o sesiune de autografe.

Lansarea acestei cărţi deschide o campanie naţională de conştientizare a problemelor familiei româneşti azi şi de identificare a unor posibile soluţii. Campania este intitulată „Oameni. Pentru totdeauna” şi va fi desfăşurată pe întreg anul 2016, de către Asociaţia Rost şi partenerii săi. 

Claudiu Târziu

About Claudiu Târziu

Jurnalist, scriitor şi editor (n. 1973, Bacău). Preşedinte al Asociaţiei “Rost” din Bucureşti şi director al editurii omonime.

2 thoughts on “În loc de prefaţă la cartea „Oameni de unică folosinţă”, de Elena Ciolacu

Spune-ți părerea