Fructele otrăvite ale propagandei Kremlinului

Alexandr Dughin despre ideea națională rusă: cotropirea și anexarea Europei de către Rusia și transformarea popoarelor și statelor în protectorate ale Moscovei sub conducerea unui țar rus de la Atlantic la Pacific.

***

Emisiunea DISCURS

Să anexăm Europa – asta e rusește!

Opinia lui Alexandr Dughin

Astăzi în Rusia se resimte foarte acut lipsa ideii naționale. Pe de o parte, toată lumea înțelege necesitatea acestei idei, pe de altă parte, nu este chiar atât de simplu să propui ceva bine gândit, ceva nou, dacă doriți, sau ceva convingător. Și timp de mulți ani am cugetat asupra acestei probleme și asupra problemei ideii naționale și mi-a venit recent în cap, analizând evenimentele din lume, vizitând diverse țări europene, gândul privind modul de soluționare a chestiunii ideii naționale. Voi expune acest gând cu titlu de propunere, în calitate de ipoteză. Ei, dar mai departe probabil că societatea, sau mai întâi de toate statul va decide dacă îl acceptă sau nu. Ideea este următoarea: noi trebuie să cotropim Europa. Să o cucerim. Și să o anexăm.

Iată, mai întâi, mulți vor spune: ei, ce mai e și cu asta, ce idee e aceasta: să cotropim, să anexăm, să includem în granițele noastre, să cucerim? Dar, pe de altă parte, după ce prima aversiune va trece, sau prima revoltă, sau senzația că s-a spus ceea ce nu trebuia, ceva negândit sau poate ceva propriu altor timpuri, altei epoci, și că, în general, ce mai înseamnă să cotropim Europa, ei bine, atunci când toate astea vor trece, ei dar mai întâi trebuie să oferim această posibilitate ca oamenii să cârâie cumva, să țipe acolo. Liberalii vor spune: ei, la noi toate se întâmplă astfel întotdeauna și de aceea vă comportați voi așa… Iată, atunci când acest val se va stinge, valul agenților țipălăi ai Occidentului, a coloanei a cincea și a tot felul de forțe cobitoare și atunci când chiar nedumerirea patrioților care, mai pe scurt, reduc agenda zilei doar pentru a se salva, doar pentru a supraviețui, doar pentru a se menține, iată când această revoltă, acest val se va stinge, ne vom putea gândi: da de ce oare nu?

Și atunci să ne amintim bunăoară de proiectele marelui nostru poet Fiodor Tiutcev, care a avansat o asemenea concepție în secolul XIX. El considera că Imperiul rus trebuie să cotropească Europa, că țarul Rusiei trebuie să fie țarul întregii Europe și, astfel, să refacă Imperiul bizantin. Le putem acorda lor o largă autonomie în cadrul acestui Imperiu roman global sau al celui de al treilea Imperiu roman. Ortodoxia se poate înțelege de minune cu cercurile conservatoare catolice. Catolicilor nu le vom interzice să-și mărturisească credința pe teritoriul nostru imperial, cum a fost în perioadele timpurii ale unității imperiale din, să zicem, epoca lui Constantin cel Mare până la Carol cel Mare și, în condițiile unei anumite autonomii, Europa occidentală oricum recunoștea unitatea împăratului bizantin.

Pe de altă parte, anume această idee imperială poate fi întâlnită la Nietzsche.  Nietzsche spunea:  Europa să fie cum era Grecia sub protecția Romei, fie ca rușii să cucerească Europa. Iar Nietzsche deja vorbea de pe pozițiile nemților. Va fi cu mult mai bine, căci atunci ne vom putea concentra pe dezvoltarea culturilor noastre, a identității noastre naționale și nu ne vom preocupa de chestiunile strategice. Rușii își vor instala detașamentele lor de gardă, santinelele lor pe teritoriul nostru și pur și simplu ne vor păzi, ne vor apăra, iar noi vom crește ca un soi de strat cultural unic.  Adică, există reprezentanți ai acestei idei și în Europa.

La fel gândea și Oswald Spengler. La fel gândea și prietenul lui Merejkovski, Arthur Moeller van den Bruck, care era încântat de Dostoievski. În genere, în realitate, elitele europene se gândeau într-o considerabilă măsură la perspectivă ca Europa să se predea Rusiei. Unei Rusii puternice, unei Rusii conservatoare, unei Rusii încrezute în sine, unei Rusii în ascensiune.  Adică, îndeobște vorbind, o anumită coloană a cincea prorusă ne este asigurată în Europa. Aceștia sunt intelectualii europeni care doresc să-și consolideze propria identitate.

Putem vedea și de ce forțe militare dispune Europa. Iar acestea sunt aproape nule. Desigur că există blocul NATO, însă blocul NATO în operațiuni dure nu se implică, după cum vedem pe exemplul Oseției de sud și al Abhaziei.  Noi ne-am confruntat cu prietenul lor Saakașvili, am ieșit învingători și a fost mai mult zgomot și un soi de balet acvatic în Marea Neagră al cuirasatelor americane, natoiste, ei și ce? Pe când Oseția de sud și Abhazia ne aparțin! Sau își aparțin.

Ei bine, Europei îi vom propune să fie ea însăși. Pur și simplu vom institui un protectorat asupra lor și gata!  

Înseamnă că există o asemenea chestiune, cea a faptului că Europa este slabă sub aspect militar. Bineînțeles că noi nu va trebui să luptăm. Și încă, de ce să luptăm cu armamentul? Haideți să luptăm soft powerHaideți să propunem să apărăm Europa de căsătoriile gay, de femen, de Pussy Riot  și să salvăm Europa de ea însăși. Căci Europa, conștiința europeană sunt în descompunere și toți europenii întregi la minte înțeleg că mai este puțin și Europa se va transforma într-o beznă. Acolo vor fi pur și simplu enclave ale progeniturilor unor emigranți arhaici, care pur și simplu vor distruge identitatea europeană. Ei trebuie să facă ceva și, vedeți dumneavoastră, aceștia, asemenea lui Brievik, îi împușcă deja pe ai lor.  Păi haideți să le spunem:  iată, sub protectoratul nostru, vă vom asigura protecția! Vedeți, la noi Pussy Riot au fost închise! Le vom închide și pe ale voastre! La voi reprezentantele femen își fac de cap în bisericile catolice, iar la noi  acestea o iau repede cu bâta peste mutră și sunt trimise cu autobasculantele la gunoi, adică în țara lor de origine! Atunci Ucraina și Georgia nu vor mai avea unde se grăbi și, pornindu-se în Europa, ele vor ajunge la noi.  Europa va câștiga astfel de pe urma acestui protectorat al Rusiei. Și, în al doilea rând, Europa de fapt într-atât de mult se urăște pe sine, într-atâta se văicărește în fața tuturor, că de fapt ea a obosit deja să meargă pe această cale a nihilismului. Iar noi vom spune: noi, în genere, nu avem față de voi niciun fel de pretenții. Încetați să vă mai văicăriți! Lăsați că vă facem noi ordine! Voi înșivă sunteți incapabili să faceți față emigrației, iar noi vom face față. Ei, imigranților: vă luați catrafusele, mergeți la gară și valea! La noi, bineînțeles, vom fi nevoiți și noi înșine să înăsprim puțin legislația privind migrația, dar, oricum, ceea ce se întâmplă la noi nu poate fi comparat nici pe departe cu ceea ce se întâmplă în Europa.  Europa, pur și simplu, dispare văzând cu ochii. De aceea, noi suntem un popor indoeuropean. Poate să amintim că, dincolo de asta, avem o mare diversitate de etnii, că la noi există un multiculturalism adevărat și funcțional, de aceea cei care se tem că îi vom deporta imediat, noi nu îi vom deporta imediat. Noi le vom propune un sistem de măsuri de adaptare astfel încât să poată rămâne în imperiul nostru eurasiatic global, care a cuprinde și Europa. De asemenea, îi vom demonstra acestei diversități culturale eurasiatice a noastre ce înseamnă o minunată aplicare a ceea ce este adevărata toleranță. Nu în raport cu, nu ca indiferență față de imigranți, dar ca integrare a unor societăți și culturi dintre cele mai diferite într-o singură civilizație. Apoi, vor fi satisfăcuți cetățenii noștri, întrucât chestiunea vizelor se va rezolva automat. Chestiunea controlului vizelor nu va exista, căci nu vor fi granițe. Uniunea Europeană pur și simplu va intra în Uniunea Eurasiatică ca parte a acesteia. Și atunci și proocidentalii noștri, de fapt, se vor simți satisfăcuți, întrucât că noi ne vom pomeni în Europa. Rusia va deveni Europa într-un anume sens, pentru că nu vor exista granițe, iar valorile europene se vor putea mișca liber către noi, dacă înșiși europenii le vor păstra, pentru că anume aceste valori europene în expresia lor postmodernistă actuală sunt tocmai ceea ce ucide Europa. De aceea, de fapt, noi vom instaura în mass-media europene o anumită cenzură patriotică.  Nu una liberală ca acum, când se fac verificări de zece mii de ori la diverse niveluri ale ziarelor liberale, ca nu cumva să fie acolo vreun element neliberal. Adică, acolo există cea mai adevărată cenzură totalitară, rasistă, occidentală, eurocentristă, liberală. Noi vom aboli această  cenzură, le vom permite oamenilor să-și exprime liber părerile, dar vom institui cenzura, bunăoară, împotriva unora, o cenzură cu mult mai antinihilistă, o cenzură care va înfrâna sau pur și simplu va tempera sau pur și simplu va localiza anumite manifestări nihiliste ale spiritului omenesc. În plus,  noi doar avem experiența unei astfel de expansiuni în Europa în timpul sovietic, când partidele noastre comuniste (Internaționala a III-a, Kominternul, Kominformul)  au obținut rezultate foarte puternice privind penetrarea parlamentelor statelor europene. Da,  acesta a fost un instrument al politicii noastre externe. Astăzi situația s-a schimbat, noi nu mai suntem țări comuniste, dar noi ne putem găsi alți parteneri. Și atunci, dacă vom trasa acum ideile naționale – anexarea Uniunii Europene de către Uniunea Eurasiatică, expansiunea în Europa – ne vom putea aduna, de fapt,  în linii mari, în jurul unui scop măreț.  Vă imaginați, iată, să anexăm Europa! Asta, anume asta e ceva în firea rușilor!  Dacă  nouă ni se spune să creștem colea cu 0,1-3 procente Produsul Inern Brut, să-i ridicăm sau să-i cazăm pe migranți, colea cu niște câini oarecare, să vaccinăm câinii, asta, desigur, e tare de tot, dar asta nu e în firea rușilor. De aceea noi nici nu facem nimic din toate acestea. Noi nu avem de gând să creștem niciun fel de PIB-uri, pentru că ne doare în cot de asta. Rușii se mobilizează de dragul unui scop măreț. Iată, anexarea Europei acesta este un scop măreț. Apropo, prooccidentalii ruși din secolul XIX, cei care erau încântați de Occident, păi ei cum se încântau? Ei vroiau să preluăm tehnologiile occidentale pentru ca Rusia să devină puternică și măreață, pentru ca ea să poată învinge Occidentul. Haideți să revenim la anume la acest tip de occidentalism. Poftim, vă plac tehnologiile europene, păi haideți, haideți să le luăm. Cum să le luăm? Ei ni le vor da acum cu țârâita, ne vor transmite câte un tranzistor colea în schimbul petrolului, gazului. Nu, dați-ne totul dintr-o dată. Noi vom lua toate tehnologiile europene dintr-o mișcare, simplu: noi vom cotropi Europa și toate tehnologiile înalte vor fi ale noastre! Asta de dezvoltare, asta da modernizare, dacă asta am vrut! Asta da, apropo, europenizare a societății noastre!  Petru I a deschis, de asemenea, o fereastră în Europa și ce ne-a arătat el de acolo? El ne-a arătat… pur și simplu a deschis-o cu tunul și a început să participe la politica europeană: le-a dat drumul soldaților și cazacilor în centrul Europei. Bistrourile sunt o urmă lăsată de noi. De aceea, am impresia că acum o asemenea incursiune în Occident este peste măsură de importantă. Aceasta este și ideea europeană și, dacă îngăduiți, și europenizare, și modernizare, și autoafirmarea națională, și un proiect național de proporții. Ei bine, ce e Ciubais cu nanotehnologiile? Mai întâi, pe el îl urăște toată țara. Lui i-au dat nanotehnologiile ca să nu mai vadă nimic altceva, el s-a scufundat în această microlume și nu a mai ieșit de acolo. Acum căută să vadă unde s-au dus banii. Păi, tot acolo, în nanomicrocosmos. Firește că acesta este microomul, acestea sunt microideile, nanoideile, nanooamenii, ei dar așa ceva nu poate deveni idee națională. Aceasta este un soi de idee nanonațională. Adică, vom dispărea cu toții în spațiul microscopic, și tot acolo vor dispărea și bugetul, și banii, căci la noi la așa ceva se pricep lesne.  Ei dar, dați-ne un macroproiect, un macroproiect global, unul fundamental cu adevărat: cotropirea Europei! Da, va trebui să-i facem pe unii să-și schimbe părerea. Ei și ce? Căci eu consider că trebuie folosim în acest scop nu metode hard power, ci soft power, un soft power eurasiatic, să găsim coloana a cincea, să-i formăm și să-i promovăm pe oamenii noștri și să-i aducem la putere în Europa și, de exemplu, să cumpărăm pe banii Gazpromului birourile cele mai importante ale agențiilor de publicitate din presa europeană, căci anume acestea au influență asupra presei, și să acționăm la fel de activ ca și Occidentul în raport cu noi. De fapt, să contraatacăm. Ei ne atacă cu ONG-urile lor, cu Medicii lor fără frontiere colea,  cu bicicliști care îi ajută pe rebeli și wahhabiți. Ei bine, vom juca cu ei după regulile lor. Și aici nu există, cum s-ar spune, nimic personal și nimic ieșit din comun. După paradigma din politica internațională așa ceva este absolut firesc. Adică, iată, noi am pornit de la faptul că această teză este imposibilă, absurdă, paranoică, că ne lipsesc resursele, dorința, voința. Acestea sunt argumente, cum ar veni, firești, de suprafață.  Însă dacă este să privim lucrurile altfel, dacă este să ne configurăm discursul altfel, atunci vedem că aceasta este o idee națională minunată! Anume asta presupunea Soloviov, Vladimir Soloviov, întemeietorul filosofiei religioase ruse, că Rusia trebuie să se unească cu Europa, dar sub egida țarului rus!  Nu știu de ce se dă uitării asta. Eu, iată, recent am ținut la Paris o prelegere într-un centru catolic conservator foarte mare, a fost multă lume, pur și simplu aproape cât un stadion, și eu le-am povestit despre ceea ce avem în comun. Ei, zice, vrem să ne unim cu voi!  Voi aveți, zice, o Biserică așa de conservatoare, voi aveți așa o societate, care într-atât de mult păstrează încă buna cuviință spre deosebire de societatea noastră că noi suntem pur și simplu încântați de voi!  Haideți să ne unim! Eu zic: haideți! Este o idee bună. Dar haideți să ne amintim de perioadele care ne-au permis cu adevărat să fim împreună. Asta era înainte de Carol cel Mare. Aceasta a fost perioada imperială, din secolul IV până în secolul IX, când trăiam în cadrul imperiu unitar, a unei lumi creștine unitare, iar separarea a venit deja mai târziu și s-a ajuns la marea schismă. Ei bine, haideți să ne unim nu pe principiul catolic, pe principiul papal al uniației, că voi trebuie să recunoașteți măreția Papei, iar mai departe fie cum doriți, să ne unim nu pe acest principiu modernist, ci pe principiul imperial: un țar sau un președinte rus unic pentru toată Europa și diversitatea Bisericii Apusului și Bisericii Răsăritului. Noi ne putem uni, bine, nu uni, dar putem colabora unii cu alții, căci noi avem un dușman comun, pe noi ne atacă necurăția, atacă și catedrale lor și catedralele noastre, și cultura lor și cultura noastră, și protestanții, în special cei care sunt credincioși, nu pur și simplu credincioși, dar cu adevărat credincioși în Hristos, creștinii, ei doar nu vor fi împotriva unei asemenea uniri. Firește că nu vor fi, pentru că Rusia le aduce protecție anume împotriva împărăției Antihristului. Anume asta și este misiunea – catahonul și misiunea celui care rezistă, misiunea limitării lumii Antihristului și a apostaziei care nu trebuie să nimerească în societate. Acesta este sensul imperiului. Noi pur și simplu vom readuce Imperiul european, Imperiul Roman, Imperiul bizantino-elen la locul său. Noi construim un imperiu. Ei construiesc Uniunea Europeană, tot un soi de imperiu, dar iată că principiile lor sunt foarte jalnice.  Ei, iată, dacă economia nu funcționează se și destramă imediat!  Noi însă vom spune: funcționează economia sau nu funcționează, dar ce spune țarul nostru roman rus – bine, bine, eurasiatic – , european, imperial, roman, anume aia și va fi. Și ce, parcă ați avea încotro? Economia e un lucru bun, dar neimportant!  Căci nu doar cu pâine se va sătura…., le va aminti țarul! Important este să se respecte demnitatea umană. Iată o asemenea nouă idee romană umană îmi pare a fi un bun proiect pentru Rusia. Căci aceasta este forma optimă de expunere a ideii naționale.

Producător – Iulia Gusakova

Regie –  Alexei Akimov

Cameraman – Evgheni Ciașkin

Șef regie – Iuri Gusakov

O producție Russia.ru 2013

Nota redacției:

Articol apărut inițial aici.

Vlad Cubreacov

About Vlad Cubreacov

Născut la 24 septembrie 1965 în comuna Crihana Veche, Cahul, a absolvit în 1989 Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova. A lucrat în calitate de cercetător ştiinţific la Muzeul Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1988-1991), apoi de şef al Departamentului Culte din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (1991-1994). Între 1994 şi 2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Este autor al Amendamentului Cubreacov la articolul 48. Familia din Constituția a Republicii Moldova: ”(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, adoptat în 1994 în această formă. Între 1 ianuarie 1996 și mai 2009 a fost membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Comisia Cultură, Ştiinţă şi Învăţământ, Comisia Juridică şi Drepturi ale Omului şi Subcomisia pentru Minorităţi). Ca deputat, i-a fost ridicată de mai multe ori imunitatea parlamentară în 8 dosare penale de natură politică deschise de guvernarea comunistă de la Chișinău (2001-2009), toate dosarele fiind ulterior clasate. Între august 2009 și februarie 2012 a fost editorialist la săptămânalul FLUX din Chişinău. A activat ca Expert IA în cadrul Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe al României (2016). Este preşedinte al Asociaţiei „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova pentru sprijinirea diasporei (din 1999) şi al Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă (IDRAD). A condus, ca președinte, Fundaţia pentru Democraţie Creştină (2000-2010) și Frăţia Ortodoxă Română din Republica Moldova (2002-2012). Este membru al Uniunii Jurnaliştilor (UJM) şi al Asociaţiei Naţionale a Jurnaliştilor (ANJ) din Republica Moldova. Este cetățean al României și al Republicii Moldova. Căsătorit, are doi copii.

10 thoughts on “Fructele otrăvite ale propagandei Kremlinului

  1. De când e lumea, cei mari au stăpânit pe cei mici, și nu știu cum ne-am putea apăra decât printr-o rezistență creștină de ordin duhovicesc! Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă să ne supunem stăpânirilor, însă Mântuitorul Iisus Hristos ne-a poruncit să dăm Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu! Se pare însă că uneori, Cezarul vrea să îi dăm și din cele ce aparțin lui Dumnezeu, ori în astfel de împrejurări au apărut mucenicii creștini care nu și-au cruțat această viață pământească, tocmai pentru a o câștiga pe cea veșnică!
    Actualul Cezar este întruchipat de Occident prin toate organizatiile sale politice, militare, economice și culturale, ce se pare că au declarat război lui Dumnezeu, prin atitudinea ostilă față de creștinism și morala sa! http://art-emis.ro/eveniment/3593-marele-sinod-panortodox-din-creta-16-27-iunie-2016.html https://myoponline.wordpress.com/judecata-dintre-hristos-si-europa-sf-nicolae-velimirovici/
    Mi se pare absolut firesc, ca în cazul în care putem să facem o alegere, să alegem stăpânirea care nu și-a făcut ca scop hulirea lui Dumnezeu și a legii Sale, ci să o alegem pe cea care cultivă în societate valorile moralei creștine, cum se întîmplă în ultimul timp în Rusia, care nu a permis celor fără de lege să se manifeste în spațiul public cu fel de fel de aberații!

    • Zau? Chiar asa, Rusia e acea stapanire care nu L-a hulit pe Dumnezeu? Hai sa analizam:
      Poruncile: 1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
      Moscheea din Moscova taman ce-a fost data in folosinta zecilor de milioane de musulmani din Rusia.
      2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
      Stalin si chipul lui cioplit, la care se inchina si azi destui dintre ei. Sau Putin.
      3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
      Cate au promis rusii in numele lui Dumnezeu si nu s-au tinut de cuvant? Macar felul cum a trebuit aproape sa-i dam cu forta afara din tara dupa Razboiul de Independenta, pentru ca nu se mai dadeau dusi!
      4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
      O, da, ei nici azi nu omoara in sfanta zi de duminica, o, nu! Conflictul din Donbas ingheata in fiecare duminica si de sarbatorile religioase crestin-ortodoxe!
      5. Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
      Ce parinti are Rusia?
      6. Sa nu ucizi. (oooooooo, n-au ucis niciodata si nici n-o vor face!)
      7. Sa nu fii desfranat. (doar sa faci proxenetism cu rusoaicele pentru bani si influenta la Bruxelles)
      8. Sa nu furi. (Niciodata! Ce ia rusul se cheama captura de razboi)
      9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau. (Sudul Basarabiei la 1812)
      10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau. (o, nu, niciodata Rusia n-a poftit la bunul aproapelui ei! De unde si bancul ala cu Radio Erevan, intrebare: Cu cine se invecineaza Rusia? Raspuns: Cu cine vrea ea).
      Sa continui sau te mai gandesti inainte de a face propaganda ruseasca, dle Anghel Ioan Florin? (asta-i numele de cod?)

  2. Ne place sau nu ca romani, Rusia este un fel de a treia Roma ! Ultima stavila POLITICO-MILITARA majora in fata lui antihrist.

    Luna trecuta, la Athos, Putin a stat pe scaunul imparatilor in timpul unEi liturghii INTR-O BISERICA DIN SF SUNTE !

    Datorita arsenalului nuclear rusesc, se mai mentine un precar echilibru militar, si mai exista locuri in lume unde homosexualitatea este considerata boala si pacat de exemplu.

    Fiara apocaliptica este insa america. La plinirea vremii, nimic nu ii va mai putea sta in cale.
    Parintii de la Athos, ne-au invata ca prin pocainta – pocainta a cat mai multi – evenimentele sfarsitului pot fi amanate. Pocainta insa nu se prea vede nici in Romania.
    Occidentul este practic satanizat si scufundat in pacate grele.
    Deja acolo raului i se zice bine si binelui rau. Nici dupa WW3 – care va fi spre pedeapsa nu spre pocainta – , oamenii acestia nu se vor intoarce la Dumnezeu. Pentru ei numaratoara inversa a inceput de mult.

    Articolul domnului Alexandr Dughin timite mesaje catre fortele de dreapta din occident, pe care spera sa le coaguleze si sa si le faca Moscova aliate dupa modelui Viktot Orban. SINGURE NU AU NICI O SANSA.

    PS: Romanii – in special ce din Basarabia si Bucovina stiu cum e si cu tzarii crestini, si cu bolsevicii si cu democratii lui Eltin si Smirnov.

  3. S-a creat o psihoză, în așa fel încît oricine are o atitudine critică față de acțiunile occidentalilor, este imediat catalogat agent rus sau mai știu și eu ce, încât nici nu știu dacă trebuie să râd sau să plâng!Presa oficială încearcă să ne spele pe creier cu așa zisele valori occidentale, însă cei care se informează și din altă parte decât de la televizor sunt mai greu de prostit!
    Mai întâi priviți ce s-a ales de creștinismul occidental, unde catedralele sunt pustii, sau nu mai vorbesc de inovațiile din așa zisele biserici, ce țin de domeniul absurdului! Cei mai mulți habar nu au că Rusia creștină a suferit cele mai mari prigoane din partea bolșevicilor, care au fost finanțați de Occident, tocmai pentru a distruge rădăcina creștină a Rusiei țariste drept-credincioase!
    În concluzie, noua ordine mondială este impusă de Occident și aliații săi,pentru instaurarea unui guvern mondial, Rusia fiind probabil ultimul obstacol serios în realizarea acestui plan!
    Părinții de la Muntele Athos cu siguranță știu mai multe, din moment ce l-au așezat pe Putin în scaunul rezervat împăraților bizantini, el fiind alintat și cu titlul de țar!

    • „Părinții de la Muntele Athos cu siguranță știu mai multe, din moment ce l-au așezat pe Putin în scaunul rezervat împăraților bizantini, el fiind alintat și cu titlul de țar!” Eu nu bag mana-n foc – iar dumneata nu prea le ai cu obiceiurile parinteilor, nu prea pari ca mergi la biserica. In orice biserica ortodoxa exista scaunul conducatorilor laici, in stanga; de obicei e ocupat de rege/imparat sau de icoana Maicii Domnului; in dreapta (cum stai cu fata la altar) e scaunul episcopului locului, cu poza lui in stai arhieresc. Parinteii mai exagereaza, mai ales cand le vine cate-o fata inalta (presedinti in special, l-au pus ei si pe presedintele Greciei pe scaunul ala), ii pun in scaunul imparatesc ca poate iese de-o finantare. Dar daca era sa-l scoata pe Putin de „tar” il bagau pe portile imparatesti (ale altarului), acolo unde numai si numai barbatii unsi cu mir pot intra: regii, preotii si ierarhii. Regele Mihai, de exemplu, poate intra pe orice usa imparateasca, pentru ca e uns cu sfantul mir al incoronarii. Nu intra un criminal caghebist pe usile imparatesti nici in vecii vecilor! Amin!

  4. Nu zice nimeni ca daca esti cumva antioccidental, atunci esti musai cu rusii; dar din pacate suntem azi impinsi in situatia de a alege intre doua rele. Cnutul rusesc il cunoastem, ma mir ca mai pune vreun roman botul la promisiunile si propaganda lor desantata!
    De propaganda vestica iar ne lovim zilnic si incepem sa pricepem ca trecem de la cnut la lasso. O fi oare asa de greu sa ne unim noi intre noi, romanii, si sa ne aparam interesele proprii?

  5. O spun cu regret, însă nu știu dacă este un popor mai dezbinat decât noi! Nici măcar în străinătate românii nu sunt uniți, unde dorul de casă ar trebui să ne facă să fim ca frații! Nu mai spun de unii care își hulesc țara, de parcă ei nu ar proveni din acest neam! Probabil avea dreptate părintele Ioanichie Bălan când spunea că dacă nu ne vom pocăi cu sinceritate pentru păcatele săvârșite, mai ales pentru zecile de milioane de avorturi făcute după revoluție, Dumnezeu va îngădui să dispărem ca neam în câteva generații! Ca stat, deja suntem foarte aproape de colaps!
    P.S. Dacă am fi fost un stat mare și puternic, mai mult ca sigur am fi făcut și noi ca marile puteri!

  6. Dughin este un personaj complex, extrem de erudit (politologie, sociologie, istorie, istoria ideilor, teologie). Am citit multe analize extrem de interesante ale lui, care nu frizau paranoia (oare acelea de ce nu se traduc la noi?), dar o ia razna uneori extrem de serios. Ca aici. Dar nu atât de des și de insistent ca să devină un pericol public. Să nu credeți că rușii iau în serios tot ce spune! Dacă veți urmări comentariile de pe youtube ale acestei înregistrări, veți vedea că practic toate sunt dezaprobatoare, ironice și etichetează drept paranoic și idiot acest discurs. Este adevărat că A.D. a fost considerat unul dintre ideologii Kremlinului, dar guvernanții ruși au, la ora actuală – și să ne rugăm să rămână așa! -, mult mai mult pragmatism și echilibru decât acest ideolog și știu să se delimiteze de dezaxările lui. AD este monarhist, ceea ce o bilă neagră pentru opinia publică rusă (monarhia fiind mult mai dezavuată ca la noi), deci, din acest motiv și din altele, A.D. nu are o susținere majoritară în societatea rusă, nici măcar printre intelectuali (dintre care mulți sunt liberali). Sunt multe direcții ideologice care influențează conducerea Rusiei, de care guvernanții trebuie să țină seama. Unul din oamenii cu mare autoritate în continuă creștere la Kremlin este Patriarhul, care este efectiv un factor de echilibru și o sursă de înțelepciune politică în stat. Acesta repetă frecvent în cuvântările sale, cu aluzii istorice bine punctate, că ”Cine scoate sabia de sabie va pieri”, iar demascările sale împotriva crimelor comunismului (căruia i-a căzut jertfă și bunicul său) sunt pe agenda sa aproape zilnică. Dar nu e ușor să schimbi peste noapte mentalitatea unei țări care a gândit în roșu timp de vreo 8 decenii și încă se hrănește din gloria trecutului! Iar guvernanții stau și își iau notițe la vorbele sale. Lucrurile sunt complicate. Fiecare din personajele despre care am vorbit are plusuri și minusuri, mi-ar lua câteva pagini să vorbesc despre asta și alte câteva pentru a extrage niște concluzii bine discernute. Din păcate, la noi, ca și în presa occidentală, majoritatea covârșitoare a informației despre Rusia este extrem de negativă și alarmistă, până la paranoia. Și așa ajungem la extremismele de la care am plecat, dar acum în cealaltă extremă. Morala: nu panicați! Informați-vă mai mult de la surse și nu dați niciodată crezare unui comentariu politologic monocrom. E regula de aur.
    http://elena-dulgheru.blogspot.ro/2016/04/patriarhul-kirill-si-duma-de-stat-din.html

Spune-ți părerea