Cazul PS Corneliu rămâne nerezolvat. ”Pentru pacea şi binele Bisericii”?

„Ei vor porni război împotriva Mielului, dar Mielul îi va birui, pentru că este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor şi vor birui şi cei împreună cu El – chemaţi şi aleşi şi credincioşi.”(Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul XVII, 14)

Credincioșii ortodocși, membrii clerului ortodox și viețuitorii mânăstirilor noastre au așteptat cu încredere și nădejde ca Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să rezolve, în duhul Adevărului și cu responsabilitatea cerută de gravitatea situației, sminteala de la Huși provocată de acuzațiile de homosexualitate aduse împotriva PS Corneliu.

Comunicatul emis de Biroul de Presă al Patriarhiei Române, prin care suntem informați de hotărârile Sfântului Sinod și Sinodului Permanent ale BOR adoptate în zilele de 17 și 18 august 2017, risipește încrederea și spulberă nădejdea noastră.

În textul comunicatului suntem informați că au fost aprobate cu unanimitate de voturi „o serie de completări şi amendamente la Statul de organizare şi funcționare a Bisericii Ortodoxe Române şi la Regulamentul autorităților canonice disciplinare şi al instanțelor de judecată, mai ales privitoare la examinarea acuzaţiilor (sesizărilor), cercetarea şi judecarea ierarhilor.” Un demers care putea fi considerat sincer și util, dacă aceste reglementări ar fi fost și aplicate la rezolvarea scandalului de la Huși. Însă, nu a fost să fie…

Comunicatul de presă al Patriarhiei Române precizează – stupefiant, incredibil! – că s-a constat

”că parcurgerea tuturor etapelor statutare şi regulamentare noi privind desfăşurarea unui proces canonic bisericesc poate dura mai multe luni, fapt care ar prelungi foarte mult situaţia de incertitudine din eparhia Huşilor.”

Apar, în mod firesc, mai multe întrebări. Aceste ”etape statutare și regulamentare noi” nu au fost oare concepute tocmai pentru ca răspuns, ca soluție la scandalul din eparhia Hușilor?

Dacă aceste ”etape statutare și regulamentare noi” au fost concepute în contextul scandalului de la Huși, atunci de ce nu au fost gândite astfel încât să formeze un mecanism canonic bisericesc apt să judece și să se pronunțe într-un timp cât mai scurt – așa cum trebuie acționat în fața oricărei sminteli – asupra cazurilor de indisciplină și cădere de la credință în care sunt implicați membri Sfântului Sinod?

Chiar nu existau alte soluții statutare – ca de exemplu, suspendarea din funcție a episcopului și înlocuirea lui temporară cu un altul, până la finalizarea judecății canonice – care să pună punct situației de incertitudine din Eparhia Hușilor?

Comunicatul de presă al Patriarhiei ne informează că

”în acest context, Preasfinţitul Părinte Episcop Corneliu, deşi se consideră nevinovat, totuşi, pentru pacea şi binele Bisericii, a hotărât să se retragă din slujirea de Episcop al Huşilor şi să rămână în ascultare deplină faţă de Sfântul Sinod.Sfântul Sinod a aprobat această solicitare şi a decis vacantarea scaunului de Episcop al Huşilor, în vederea alegerii unui nou episcop pentru această eparhie, în cel mult 60 de zile, conform prevederilor statutare.”

Care sunt consecințele acestei retrageri din slujirea de Episcop al Hușilor și ale rămânerii în ascultare deplină față de Sfântul Sinod a PS Corneliu, personajul principal în scandalul acuzațiilor de homosexualitate din Eparhia Hușilor?

Prima și cea mai gravă consecință este aceea că problema acuzațiilor de homosexualitate rămâne nerezolvată, aceasta în contextul în care Patriarhia Română s-a antepronunțat, prin purtătorul de cuvânt, chiar la debutul scandalului, afirmându-se că PS Corneliu este unul dintre personajele din filmul porno distribuit de presa tabloidă. PS Corneliu a afirmat, în fața întregului Sinod al Bisericii, că este nevinovat și nu știm dacă cineva dintre sinodali s-a ridicat să-i spună că, având în vedere dovezile existente, el minte. Acuzațiile de homosexualitate aduse împotriva PS Corneliu și imaginile pornografice despre care s-a afirmat, de la nivelul Patriarhiei Române, că-l au pe acesta ca personaj principal, rămân să bântuie sufletele credincioșilor noștri…

O a doua consecință este aceea că retragerea PS Corneliu din scaunul episcopal îl îmbracă pe acesta într-o falsă aură de martiraj, de sacrificiu de sine. De ce? Din simplul motiv că, retrăgându-se din scaunul episcopal, PS Corneliu nu se smerește, nu-și asumă vreo vinovăție, ci dimpotrivă, afirmă răspicat că se consideră nevinovat și că acceptă retragerea ca un fel de sacrificiu, „pentru pacea şi binele Bisericii”. Toate acestea, fiind acceptate de Sfântul Sinod, sunt aproape o sentință de achitare, de confirmare a nevinovăției lui PS Corneliu, cel despre care, trebuie să insistăm, Patriarhia Română a afirmat că este personaj principal în filmul porno care a smintit atât amar de lume!

O a treia consecință gravă este aceea că un zvon cumplit de întunecat va fi hrănit și pentru unii, chiar confirmat, anume zvonul că PS Corneliu ar fi amenințat că va face publice numele unor alți ierarhi care practică homosexualitatea, dacă va fi supus judecății Sfântului Sinod. Poate că zvonul acesta este doar o mârșăvie lansată de dușmanii Bisericii, dar modul bizar și total necanonic (dacă ne gândim la Canoanele Sfinților Părinți, ale Sfintelor Sinoade Ecumenice), cu iz de târguială din Fanar, în care sinodalii noștri au hotărât să rezolve sminteala de la Huși, reprezintă un ajutor nesperat oferit celor care răspândesc acest zvon…

Comunicatul emis de Biroul de Presă al Patriarhiei Române ne mai informează că

„în timpul ședinței de lucru a Sfântului Sinod s-a luat act cu mâhnire de campania agresivă a unor posturi şi rețele media îndreptată împotriva slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române, adesea în complicitate cu unii clerici răzvrătiți, campanie care produce multă întristare în rândul clerului şi credincioșilor.”

Se folosesc aici mai multe enunțuri – „campania agresivă”, „posturi și rețele media”, ”în complicitate cu unii clerici răzvrătiți” – cu un caracter atât de general, încât posibila intenție a mesajului (probabil aceea de a răspunde atacurilor împotriva Bisericii) se diluează până la dispariție și se transformă în cu totul altceva.

În ultima vreme, singurii clerici considerați ca fiind răzvrătiți de către ierarhi au fost preoții care s-au împotrivit hotărârilor controversate adoptate la prea puțin transparentul Sinod de la Creta, precum și preoții care au reacționat cu credință și curaj, cerând să se facă dreptate în cazurile de abuzuri și căderi de la credință în care au fost implicați unii ierarhi. O privire atentă asupra dezbaterilor legate de viața Bisericii care au loc în comunitate va face dovada că nu există alți preoți care să fie priviți de sinodali ca fiind răzvrătiți.

Despre campania agresivă a presei anti-creștine se poate spune doar că aceasta există de când a apărut… presa. A vorbi despre dușmanii Bisericii într-un mod atât de general, de fără substanță, într-un comunicat de presă care exprimă poziția oficială a Sfântului Sinod al Bisericii, este inutil. De aici și posibila concluzie că mai degrabă, s-a dorit să se lanseze un avertisment indirect către preoții ”răzvrătiți” care se împotrivesc Sinodului de la Creta și căderilor de la credință comise de unii ierarhi.

În acest context extrem de trist și mai ales, extrem de periculos, devine inutil, dacă nu chiar penibil și ipocrit, îndemnul din finalul comunicatului de presă al Patriarhiei, anume că „toţi slujitorii Bisericii trebuie să respecte disciplina Bisericii şi să-şi înnoiască permanent viaţa spirituală, pentru o slujire pastorală cât mai corectă şi responsabilă faţă de credincioşii pe care-i păstoresc.”

Cum să ceri preoților și diaconilor să respecte disciplina Bisericii, când tocmai ai eșuat în a face respectată această disciplină de către unul dintre membri Sfântului Sinod al Bisericii?

Ce se va întâmpla cu PS Corneliu deja nu mai contează, răul a fost făcut, răul rămâne să ne bântuie.

Conform unei declarații a purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, PS Corneliu rămâne un simplu monah, iar ”din punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe, acest caz este încheiat, nu se vor aplica alte măsuri.”

Credem că scandalul de la Huși este mai degrabă un caz încheiat pentru membri Sfântului Sinod, căci pentru Biserică rămâne o sminteală pe care doar Dumnezeu o va judeca cu adevărat, în Duh și Adevăr...

Până atunci, în iubire creștinească, în credință, cu nădejde și pentru mântuirea noastră și a semenilor noștri să slujim lui Iisus Hristos, ”Calea, Adevărul şi Viaţa”. (Sfânta Evanghelie după Ioan XIV, 6)

7 thoughts on “Cazul PS Corneliu rămâne nerezolvat. ”Pentru pacea şi binele Bisericii”?

  1. Exista un proverb romanesc care spune ” Corb la corb nu isi scoate ochii ” , prin extensie si biserica a devenit o structura politica , la fel ca partidele politice, la fel ca alte institutii de stat , care si-au pierdut demult roulul , de a fii pentru simplu cetatean , care inca crede in aceste forme politice de aparare a interesului de grup si nu a celui general de popor.Sminteala este veche , acum apare la suprafata ca , cangrena netrata la timp , si acesta este numai inceputul , oare cum va fii finalul cu toata acesta ” sminteala ” , a tuturor ?. cu stima, analistul

  2. „Acuzațiile de homosexualitate aduse împotriva PS Corneliu și imaginile pornografice despre care s-a afirmat, de la nivelul Patriarhiei Române, că-l au pe acesta ca personaj principal, rămân să bântuie sufletele credincioșilor noștri…”

    -ii bantuie pe cei slabi.
    Credinta si nadejdea noastra nu se clatina pt un caz de cadere in pacat.
    Dumnezeu sa-l ierte. Noi privim spre Hristos, nu spre oameni!

  3. „Ce se va întâmpla cu PS Corneliu deja nu mai contează, răul a fost făcut, răul rămâne să ne bântuie.”

    -Fereasca Dumnezeu!
    De ce sa ne bantuie pe noi asa ceva?
    Il lasam pe calugarul Corneliu, fost episcop, in plata Domnului.
    Ce treaba avem noi cu pacatele lui? Ne dorim sa se intoarca pocait la Dumnezeu si ii plangem decaderea si mandria. In rest? Ne vedem de calea mantuirii.

  4. Ce am inteles eu din articolele domnului Cremene, este ca au fost gandite ca informare generala pentru noi si ca pozitie de plecare in rezolvarea unui caz la nivel disciplinar de drept canonic in Biserica noastra ,cat si o atitudine de deosebire si delimitare a constiintei adormite in formalism si clericalism ,nicidecum una moralista, insa comentatori au raspuns individual si moralist precum fariseul.Fiecare cu masura lui .Multumesc autorului pentru toate articolele si chiar sa mai scrie, pentru a ne trezi din motaiala.Nu am observat stimati comentatori ca domnul Cremene in articol sa aprinda vreo judecata moralista fariseica ci doar una ce decurge din functia de madular al Biserici in care fiecare ar trebui sa ne implinim fuctia vitala de ochi,mana,gura…Daca in arhierie nu este disciplina atunci este anarhie!Vreti sa ajungeti la indulgete si inchiziti?Continuati aceasta gandire de stutocamila atunci!.
    Eu si vad ca si alti, ne dorim alceva de la intaistatorii nostrii mai mult sau mai putini Preafericiti sau Preasfintiti carora le recunoastem functia insa nu si faptele rele in functie.Avem de unde sa alegem alti, inca Biserica Ortodoxa naste, nu este stearpa.Pana biserica rosie infiltrata de comunisti in 47 in structurile ierarhice ale BOR nu se va prabusi ,sminteli si mai mari vor aparea, important este ca iata tot din esalonul lor se prabuseste.Asta dovedeste ca Biserica este imuna la infiltrati.Insa cum actionam si cum ne delimitam si cu ce atitudine polemizam dovedeste cat de implicati ca madular viu in Biserici suntem fiecare.

Spune-ți părerea