România rămâne puternic angajată față de obiectivele Green Deal, însă noua țintă propusă de Comisia Europeană, de diminuare a emisiile de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040, reprezintă o mare provocare, a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la sosirea la reuniunea informală a miniștrilor Energiei din Uniunea Europeană de la Copenhaga, notează Profit.ro.
Potrivit sursei citate, Cristian Bușoi a subliniat că România rămâne puternic angajată față ținta UE, obligatorie din punct de vedere juridic, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, față de nivelul din 1990.
Cu toate acestea, explică Cristian Bușoi, noua țintă intermediară propusă de Comisia Europeană, de diminuare a acestor emisii cu 90% până în 2040, în avanpremiera decarbonării totale dorite până în 2050, reprezintă ″o mare provocare″.
„Vrem mai multe regenerabile și alte surse de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar fi energia nucleară, dar și gaze naturale, pentru eliminarea treptată a cărbunelui. Dar ne uităm și la cealaltă dimensiune, care devine tot mai importantă în aceste vremuri tulburi la nivel global: accesibilitatea prețurilor și competitivitatea industriei europene, prețul energiei fiind un factor extrem de important în ceea ce privește această competitivitate. Nu este ușor să găsești un echilibru între decarbonare, lupta împotriva schimbărilor climatice, și nevoia de a menține prețuri accesibile pentru gospodării și industrie″, a spus Bușoi, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor acreditați la reuniune.
În context, este de amintit că România vrea amânarea cu 5 ani a termenului de închidere a termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia și a exploatărilor miniere care le alimentează cu combustibil, iar ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat recent că cel puțin unele dintre minele de cărbune ale României ar putea fi menținute în funcțiune chiar mai mult, pentru export.
Bușoi a arătat la Copenhaga că este nevoie de o piață europeană a energiei mai integrată, precum și de dezvoltarea și întărirea interconexiunilor între sistemele energetice ale țărilor din UE.
„Centrul și estul Europei trebuie să poată profita de toate oportunitățile create în nord și vest. Și, de asemenea, trebuie să rămânem uniți în sprijinul acordat Ucrainei și în a face Europa mai rezilientă din punct de vedere energetic”, a spus oficialul român.
Pe același subiect:
- Nicușor Dan, despre pactul european privind migrația: Nu avem problema, deci nu avem nicio preocupare față de problemă. Ce a spus președintele despre ajutorul pentru Ucraina - 24 octombrie 2025
- Europarlamentarul Claudiu Târziu critică bugetul UE pentru perioada 2028-2034: Majorează puternic cheltuielile pentru apărare, dar ignoră agricultura - 23 octombrie 2025
- Procesiunea Calea Sfinților, joi, pe străzile Capitalei (program și traseu) - 23 octombrie 2025