Senatul a adoptat luni, 6 octombrie, un proiect privind Legea majoratului digital, o inițiativă motivată de intenția de a proteja copiii în mediul online, dar care ridică mari semne de întrebare cu privire la riscul instaurării unui control total, un exemplu în acest sens fiind prin obligativitatea verificării identității utilizatorilor.
Potrivit proiectului de lege (L.190/2025), copiii cu vârsta mai mică de 16 ani vor putea accesa platforme online și crea conturi doar cu acordul părinților. În plus, părinții vor avea dreptul de a suspenda sau restricționa conturile copiilor și de a cere eliminarea conținutului dăunător.
„Nu putem lăsa algoritmii să crească generația noastră de copii”
„România face astăzi un pas decisiv spre o societate digitală responsabilă. Nu putem lăsa algoritmii să crească generația noastră de copii. Prin această lege, părinții primesc din nou dreptul de a fi părinți, iar copiii- șansa de a fi copii, în siguranță”, a declarat inițiatoarea proiectului, senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Argumentele prezentate în expunerea de motive pot convinge cu ușurință orice părinte preocupat să-și protejeze copiii de anumite conținuturi nocive din mediul online.
Chiar și monahii din Sf. Munte au salutat adoptarea acestui proiect de lege, avertizând însă că acesta nu trebuie să fie folosit în detrimentul societății, dând exemplul intenției Uniunii Europene de a monitoriza conversațiile private sub pretextul protejării copiilor.
„Dacă China a făcut-o, noi de ce nu am putea?”
Un semnal de alarmă privind acest proiect de lege vine din partea Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), care avertizează că dincolo de îngrijorările legitime legate de accesul minorilor la unele conținuturi online, există riscul unui control total.
„Art. 5 (3) al noii legi obligă toți furnizorii de servicii online al căror conţinut este restricţionat persoanelor cu vârsta de până la 16 ani (vezi definiția largă a conținutului dăunator, la care minorii nu trebuie să aibă acces – deci o aplicare extrem de largă) să instaleze filtre şi mecanisme electronice de verificare a identității utilizatorului şi, după caz, să blocheze accesul minorilor.
Concret, asta înseamnă de facto ca orice furnizor de servicii online care are și conținut restricționat, așa cum este acesta extrem de larg definit de proiectul de lege, să fie împins în a verifica identitatea tuturor utilizatorilor. Ideea SRI-ului pusă pe tapet în dezbaterile publice încă din 2014 a reușit – în fine! – să fie tradusă într-un nou text legislativ. Sub legea majoratului digital, orice utilizator trebuie să fie identificat online. Pentru siguranța voastră, desigur. Dacă China a făcut-o, noi de ce nu am putea?”, se precizează în comunicatul ApTI.
„Majoratul digital înseamnă control total”
Un avertisment puternic față de acest proiect de lege a fost transmis, duminică, de Peluza Națională la meciul de fotbal România- Austria.
După ce a fost adoptat de Senat, proiectul privind Legea majoratului digital a fost trimis în Camera Deputaților, care este camera decizională.

- Accesul la platformele online, pe baza portofelului european de identitate digitală. Ce prevede inițiativa Comisiei Europene - 13 octombrie 2025
- Legea majoratului digital: protejarea copiilor sau control total? - 13 octombrie 2025
- Ministrul Bogdan Ivan recunoaște: Plătim cea mai scumpă energie din Europa - 12 octombrie 2025