Balázs Izsák, președintele Consiliului Național Secuiesc, o organizație care nu este recunoscută în România, a declarat luni că autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc nu contravine Constituţiei României, fiind în contradicţie doar cu interpretările eronate ale acesteia, transmite MTI.
Declarația a fost făcută la doar câteva zile după ce deputatul UDRM Kulcsár-Terza József-György a cerut de la tribuna Parlamentului României autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc.
Acum, Balázs Izsák spune că „autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu este contrară indivizibilităţii României, ci o fortifică: sporeşte stabilitatea internă a comunităţii cetăţenilor, aprofundează democraţia şi consolidează legătura cu statul român.”
Referitor la Articolul 1 al Constituţiei României, care spune că „România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, Balázs Izsák susține că de fapt în sens european, „naţiunea română” înseamnă comunitatea cetăţenilor şi nu un anumit grup etnic.
În logica lui Balázs Izsák, autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc nu ar limita, ci ar consolida suvernitatea statului român.
Mai mult, în interpretarea lui Balázs Izsák, termenul unitar/unitate din sintagma „stat unitar” nu înseamnă uniformitate, ci cooperare coerentă. Autonomia Ţinutului Secuiesc nu ar pune capăt unităţii, ci ar reînnoi-o într-un spirit european.
„Constituţia României nu reprezintă un obstacol în calea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, ci un posibil fundament al acesteia. Problema nu se ascunde în Constituţie, ci în interpretarea tacită, etnicistă a acesteia”, concluzionează Balázs Izsák.
Pe același subiect:
- Moșii de iarnă, pomenirea celor adormiți - 13 februarie 2026
- „Marșul pentru viață”, sâmbătă, 28 martie, în București și în mii de localități din România și din Republica Moldova - 13 februarie 2026
- Nicușor Dan, după reuniunea informală a Consiliului European: Trecerea României la euro este benefică - 13 februarie 2026