Barajul Patinu, o istorie de peste jumătate de secol (documentar)

Este considerat unul dintre cele mai frumoase baraje din România, însă a devenit cunoscut în contextul catastrofei din ultimele zile, în urma căreia două județe au rămas fără apă.

Istoria Barajului Paltinu începe în urmă cu peste jumătate de secol, iar construcția acestuia nu a fost lipsită de provocări.

Pentru depășirea acestora, inginerul hidrotehnician Aristide Teodorescu (1924-2010), cel care a proiectat barajul, a adoptat mai multe soluții originale.

Începutul

Lacul de acumulare Paltinu a fost amenajat în județul Prahova, pe Valea Doftana, în aval de confluenţa acesteia cu Păltinoasa, în cheile numite „La Tocile“.

Construcţia barajului a început în 1966. Cinci ani mai târziu, în 1971, acesta a fost inaugurat. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976-1982.

Barajul are o înălţime de 108 metri şi o lungime de aproape 500 de metri și este considerat unul dintre cele mai frumoase din România, notează Adevărul.

Soluții ingenioase la marile provocări

În secţiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronunţată, iar pe malul stâng se află o terasă cu o lăţime de circa 100 m. Roca de bază este formată din gresie cu intercalaţii de şisturi marnoase şi argiloase, fiind traversată de mai multe falii şi un sistem complex de fisuri.

Ţinând seama de condiţiile morfologice şi geologice ale amplasamentului, Aristide Teodorescu a trebuit să adopte multe soluţii originale, potrivit Wikipedia.

Inginerul Aristide Teodorescu/ Wikipedia

Din cauza condițiilor geomorfologice dificile ale amplasamentului, a fost adoptată varianta unui baraj de beton în arc cu dublă curbură și cu rost perimetral, barajul Paltinul fiind primul baraj de beton în arc cu rost perimetral realizat în România.

Aceasta a impus realizarea unui soclu de fundație, prelungit pe malul stâng cu o aripă parabolică, astfel încât să se simetrizeze secțiunea în care este executat barajul propriu zis.

Soclul permite o preluare mai bună a diferențelor modulelor de elasticitate ale rocii de pe cei doi versanți precum și o adaptare mai bună la condițiile geologice locale, prin plombarea zonelor cu rocă alterată.

Terenul de fundație a fost consolidat printr-un voal de etanșare realizat prin injecții cu lapte de ciment. Între barajul parabolic și versantul stâng s-a mai executat și o culee de beton, pentru o conlucrare mai bună a barajului cu versantul.

Lucrări anexă

Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descărcător de suprafață de tip pâlnie, cu turnul fundat pe platforma malului stâng. La baza acestuia sunt dispuse două goliri de semi-adâncime simetrice. Debitele debușează printr-un puț în galeria de bază, tilizată în perioada de execuție la devierea apelor.

Capacitatea de golire s-a suplimenat, în a doua etapă, cu încă o golire cu o capacitate de 50 mc/sec, instalată în galeria de deviere. Casa vanelor acestei goliri e amplasată subteran. La piciorul barajului s-a executat o centrală hidroelectrică cu o putere instalată de 10 MW.

Barajul Paltinu servește în principal pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a municipiilor Câmpina și Ploiești.

Reamintim că în contextul lucrărilor de la Paltinu și Vidraru, peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița nu au mai avut acces la apă, după cum a relatat RostOnline.