Un cuvînt testamentar al Părintelui Galeriu*

Un cuvînt testamentar al Părintelui Galeriu*

Legitimitatea titulaturii de „Biserică naţională” pentru Biserica Ortodoxă Română unii poate că pur şi simplu n-o înţeleg, fie din slăbiciunea minţii, fie din puţinătatea cunoştinţelor; alţii o înţeleg, dar oportunismul este mai puternic şi atunci se conformează anumitor comandamente ideologice sau stereotipuri din lumea occidentală, aşa cum ieri făceau ascultare faţă de dogmele ideologice emanate … [Mai mult…]

Femeia și cuvîntul: vocația religioasă a femeii

Femeia și cuvîntul: vocația religioasă a femeii

Se impută adeseori creştinismului un anume misoginism, uitîndu-se că, prin Maica Domnului, „Noua Evă”, creştinismul a reabilitat femeia şi a aşezat-o mai presus de orice făptură creată. Teologul rus din exil PAUL EVDOKIMOV (1901-1970) a scris o carte referenţială cu titlul „Femeia şi mîntuirea lumii” (apărută şi în româneşte, la Editura Christiana, în 1995 şi … [Mai mult…]

Praznicul și Icoana Bunei Vestiri

Praznicul și Icoana Bunei Vestiri

„Troparul Bunei Vestiri numeşte această sărbătoare «începutul mîntuirii noastre» şi «arătarea tainei celei din veac», iar Fecioara e numită «templu sfinţit» şi «sîn de maică mai presus de ceruri». Sfîntul Ioan Gură de Aur numeşte Buna Vestire «praznicul Rădăcinii», în sensul de început absolut al noului eon. Antropologia urcă astfel la «rădăcina mariologiei». Pentru Părinţi, … [Mai mult…]

Tradiții și “apucături”

Tradiții și “apucături”

Tradiţia (sau Predania, cu un arhaism ce redă perfect înţelesul etimologic al cuvîntului) înseamnă transmiterea de la o generaţie la alta a unor valori deschise, înzestrate pe de o parte cu capacitatea unei deveniri interne, iar pe de altă parte cu aceea de a genera noi valori complementare. Tradiţia autentică este o realitate întotdeauna vie, … [Mai mult…]

Virgil Maxim – viaţa ca jertfă sub semnul crucii

Virgil Maxim – viaţa ca jertfă sub semnul crucii

Virgil Maxim nu ne-a părăsit cu adevărat odată cu plecarea sa la Domnul acum două decenii, pe 19 martie 1997. În urma sa rămâne un „Imn pentru crucea purtată”, o carte-testament care depăşeşte cu mult sfera simplei literaturi memorialistice. Miezul acestei scrieri este unul plin de duh, o împărtăşire a unei experienţe spirituale trăită în … [Mai mult…]

Problema iertării

Problema iertării

I Eu unul nu înţeleg şi nu pot aproba mecanic imperativul tot mai des invocat al iertării necondiţionate, ca pretins corolar al unei atitudini creştine (şi mai ales ortodoxe) faţă de cei ce se fac în mod conştient instrumente ale răului în istorie. După prăbușirea formală a comunismului, răul, tratat „creştineşte”, nevădit pînă la capăt … [Mai mult…]

Crucea și semnificațiile ei

Crucea și semnificațiile ei

Crucea este simbolul de căpătîi al religiei creştine. Indentificată cu „semnul Fiului Omului” (Matei 24, 30), ea îndeamnă toată suflarea la urmarea lui Hristos (imitatio Christi). Pentru Sfîntul Ignatie, Biserica îşi are rădăcina în lemnul crucii, creştinii fiind ramurile ei („Epistola către Smyrneni”, I, 2). În cultul ortodox, cinstirea Sfintei Cruci este nedespărţită de lauda … [Mai mult…]

De la “a munci” la “a lucra”

De la “a munci” la “a lucra”

E mai presus de orice discuţie că omul trebuie să desfăşoare o activitate curentă, prin care să-şi arate vrednicia; creştineşte vorbind, lenea este un păcat, iar Sfinţii Părinţi ne avertizează adesea că “omul fără ocupaţie este jucăria diavolului”. Pe de altă parte, însă, activitatea omenească nu trebuie să fie un efort brut, orbesc, animalic; omul … [Mai mult…]

Măsura creștină a iubirii

Măsura creștină a iubirii

În limba greacă există patru termeni care redau “chipurile iubirii”: eros (iubirea sexuală), sorgé (iubirea familială), philía (ataşamentul sau prietenia) şi agápe (iubirea spirituală – la care ne cheamă Hristos şi cu care Dumnezeu Însuşi iubeşte lumea). “Cel ce nu iubeşte, n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4, 8). Şi … [Mai mult…]