O analiza extrem de profunda si concludenta (din care se desprinde si raspunsul la intebarea „Unde tragem linie?”) ii apartine filosofului francez Bertrand Vergely, intr-un discurs de la inceputul anului 2013, atunci cand mare parte a francezilor s-a opus legiferarii casatoriilor homosexuale (cunoscuta si sub numele de „mariage pour tous”) in manifestari de mare amploare, precum cea din 24 martie 2013, care a numarat, conform organizatorilor, 1,4 milioane de persoane numai in Paris (ceea ce nu a impiedicat totusi promulgarea legii in mai 2013).
Va indemn sa urmariti filmul:
In continuare voi expune principalele idei:
1. Datele fundamentale ale existentei versus ideea constructivista ca totul poate fi inventat, construit, decretat
– Propaganda gay evidentiaza opozitia dintre o viziune asupra lumii bazata pe datele fundamentale ale existentei si o viziune constructivista care considera ca totul poate fi inventat, construit, decretat. Reproducerea sexuata a speciei umane nu este o inventie a societatii, ci este o realitate fundamentala a vietii. Ceea ce numim heterosexualitate nu este o notiune din domeniul strict al sexualitatii – a fi femeie sau barbat nu reprezinta o practica sexuala.
– Nu suntem hetero prin alegere, ci e un dat fundamental al naturii.
– Heterosexualitatea este procesul fundamental care permite multiplicarea vietii si expansiunea complexitatii. Daca prin lege se pune semnul egal inte heterosexualitate si homosexualitate se suprima una dintre datele de baza ale vietii. Ne aflam in fata unei mutatii a omenirii – modelul vietii nu va mai fi reprezentat de diferenta barbat-femeie, ci de principiul nediferentierii – este important de subliniat acest lucru pentru ca, dupa cum ne spune psihanaliza, nediferentierea este un principiu al mortii. Ceea ce caracterizeaza viata este diferenta.
– In zona activistilor gay radicali exista urmatoarea idee: omul este prin natura sa bisexual, insa societatea a ales arbitrar sa privilegieze heterosexualitatea in detrimentul homosexualitatii prin masuri discriminatorii si represive, astfel incat simplul lor obiectiv este fireasca revenire la normalitate. Obiectivul nu este nici pe departe atat de simplu, intrucat el presupune rescrierea integrala a insesi cartei umanitatii (inclusiv a manualelor etc).
2. Realitate versus totalitarismul dreptului si al tehnicii
– Miza metafizica a „mariajului pentru toti” este impunerea ideii ca totul poate fi inventat, construit, decretat, ceea ce ar insemna inlocuirea realitatii cu trumful legii si al tehnicii si structurarea lumii contemporane pe baza fantasmei omului auto-construit. Omul nu mai este un dat al existentei, al misterului vietii, omul devine un produs fabricat.
– Pe fond, miza este modificarea radicala (cu ajutorul tehnicii) a datelor fiintei umane, debarasandu-ne – sa nu spunem de Dumnezeu, e un cuvant interzis in Franta – dar de realitate, de datele fundamentale ale realului si de natura. Din acest motiv esenta proiectului este una totalitara. Dupa fascism – care a urmarit cearea unei rase superioare si comunism – care urmarit o clasa superioara, ne aflam la inceputul unui totalitarism caracterizat de fabricarea umanului, fabricarea unei neo-umanitati total dezlipita de notiunea realului.
– Realul este inamcul public numarul 1 al lumii contemporane. Chestiunea legiferarii mariajului homosexual depaseste total simpla chestiune a homosexualitatii, pentru ca pune in joc insasi notiunea de realitate.
– Retraim simptomele de la inceputul nazismului (anii ’35 – ’36) cu exceptia faptului ca astazi neo-fascismul care ne ameninta nu se va realiza sub egida extremei stangi sau drepte, ci a democratiei si a tehnicii. Dupa cum a prevenit Platon cu 2600 ani inainte de Hristos, sau mai recent Tocqueville, democratia este predispusa la fenomenul „tiraniei blande”.
– In viitorul apropiat, prin stiinta si tehnologie, vom putea crea efectiv o noua familie. Este o mutatie antropologica importanta. Se bulverseaza total datele fundamentale ale 1. fiintei umane si 2. procrearii. Nu vom mai avea o familie bazata pe complementaritatea masculin – feminin, tata- mama, ci pe notiunea de Drept. Astazi, cand vorbim despe casatorie, vorbim despre realitate. Maine, termenul „casatorie” nu va mai denumi realitatea, ci va tine exclusiv de domeniul dreptului. Nu contest dreptul homosexualilor de a se iubi, dar pretind in mod egal dreptul la realitate. Doresc ca Dreptul sa existe in cadrul realitatii, si nu in afara acesteia.
3. Drepturile omului versus homoparentalitate si procreare asistata medical
– Homoparentalitatea incalca dreptul copilului de a avea o mama si un tata. Se creeaza premisele unor diferentieri traumatizante care afecteaza structurarea personalitatii unui copil.
– Procreare asistata medical este o chestiunea ce tine de drepturile omului. Exista dreptul copilului, insa nu exista dreptul la copil. Procrearea medical asistata transforma copilul in marfa, pentru ca anuleaza copilul ca persoana, prevaland dorinta adultilor de a avea un copil.
– In cuplurile naturale, copilul este un dat si este primit ca atare. In cuplurile homosexuale mecanismul este altul: ceea ce primeaza este dorinta foarte puternica a adultilor de a avea un copil, in timp ce realitatea persoanei copilului nu exista. Nu mai exista notiunea de realitate sau de persoana, ci credinta ca totul poate fi contruit. Omul – copilul – nu mai este o persoana, ci un obiect pe care adultii il utilizeaza.
– Procreare asistata medical penru homosexuali este o problema colectiva pentru ca nu ii priveste numai pe homosexuali, ci modul in care societatea se raporteaza la copii: copilul nu este, nu poate fi un obiect.
– Gestatia de imprumut nu este legala momentan, insa exista curente puternice care doresc legalizarea acesteia, ceea ce ar duce direct catre o lume a mercantilizarii, in care se inchiriaza un uter si se plateste o mama purtatoare, ceea ce duce la probleme umane gravisime precum aceea a „acceptantei produsului” (ca in exemplul cuplului american ce a refuzat copilul adus pe lume de o mama purtatoare, pentru ca nu corespundea gusturilor lor).
4. Unde tragem linie?
– In Constitutie trebuie sa se introduca notiunea de LIMITA, pentru a statua faptul ca nu totul poate fi inventat si decretat. Realul exista, datele fundamentale ale vietii exista si trec prin notiunile de barbat, femeie, tata, mama, copil, respect pentru drepturile omului.
– Trebuie sa ne calmam apetitul de a ne permite orice.
– Ceea ce ameninta lumea occidentala este nihilismul, iar dictonul nihilismului este „Totul este posibil”. Trebuie sa aratam efectiv ca „totul” nu este posibil. Ca realul exista. Persoanele exista. Nu totul este permis pentru a satisface fantasmele adultilor.
– Suntem realmente amenintati de fantasma omului autoconstruit. Riscul este ca acest om sa introduca in interiorul lumii noastre un totalitarism ale carui consecinte nimeni nu le poate inca prevedea. Prin definitie democratia este contrariul totalitarismului, insa trebuie sa fim foarte atenti asupra faptului ca in numele democratiei se pot instala totalitarisme.
–––––––––––––––––––
Nota redacției:
Materialul de mai sus aparține cititoarei noastre, Raluca, care l-a postat ca și comentariu la articolul „Unde tragem linie„. Am considerat că merită să-l publicăm ca articol de sine stătător pentru o mai mare vizibilitate. Îi mulțumim autoarei și, dacă dorește, o așteptăm și cu alte materiale.
Invitația este valabilă și pentru alți cititori care împărtășesc aceleași valori ca și noi. Materialele pot fi trimise pe una din adresele de email contact[at]rostonline.ro sau revistarost[at]gmail.com.
- „Avram Iancu. Secvențe biografice” de Ionuț Țene, cu o prefață de acad. Ioan Aurel Pop. Omagiu la 200 de ani de la nașterea eroului național - 3 octombrie 2024
- Europarlamentarul Claudiu Târziu (AUR): România trebuie să solicite CE suspendarea de urgență a importurilor de ouă din Ucraina, așa cum a făcut și Bulgaria - 3 octombrie 2024
- Ministrul Agriculturii, reacție seacă și întârziată la importurile de ouă din Ucraina: Este nevoie de o intervenţie a Comisiei Europene - 3 octombrie 2024
Este un articol foarte interesant si cred ca observatiile Dlui. Bertrand Vergely sunt perfect adevarate. o singura imprecizie, extrem de raspandita in zilele noastre as vrea sa sesizez, si anume:
„Prin definitie democratia este contrariul totalitarismului, insa trebuie sa fim foarte atenti asupra faptului ca in numele democratiei se pot instala totalitarisme”
democratie = demos + kratos (puterea poporului) aristocratie = aristos + kratos unde aristos inseamna nobil,cel mai bun, foarte distins
Deci prin definitie aristocratia este contrariul democratiei nu totalitarismul. Observand nepartinitor secolul 20 (si nu numai) putem spune fara grija de a gresi ca totalitarismul a fost un produs al democratiei,cam de felul unui copil ilegitim si oarecum debil.
Nazismul a venit la putere in Germania in urma unor alegeri libere, iar Hitler a fost invitat sa preia functia de cancelar tocmai ca sa puna capat unei perioade destul de lungi in care nu a existat majoritate parlamentara si Germania era guvernata prin decrete, iar comunismul se autonumea cu mandrie „democratie populara”. In antichitate,la fel, tirania invariabil se sprijinea pe popor pentru a limita in general puterea aristocratiei.
Buna ziua,
Am remarcat cu oarecare intarziere faptul ca ati publicat ca articol traducerea din Bertrand Vergely pe care am postat-o ca si comentariu la subiectul „Unde tragem linie?”, si va multumesc la randul meu pentru apreciere si pentru invitatia – onoranta – de a reveni cu materiale. Pentru ca nu ma consider un „autor”, modesta mea contributie ar putea fi alcatuita, in masura in care acest tip de articole intereseaza, din sinteze ale unor lecturi sau discursuri pe care le gasesc importante si relevante din perspectiva valorilor pe care le promovati.
Nu pot sa inchei inainte de a-mi exprima pretuirea pentru normalitatea pe care o reprezentati, pentru determinarea si curajul in asumarea valorilor crestine, nationaliste si de Dreapta intr-o lume ce pare acaparata de un intreg arsenal de propaganda, impostura si ilegitimitate. Aduceti o lumina care sper – cred – ca va creste si isi va arata roadele la timpul potrivit.
Cu stima,
Raluca Butnariu
PS: acest comentariu nu este pentru publicare. L-am trimis initial la una dintre adresele indicate, nu stiu daca a fost si citit.