Colegiul Național Gheorghe Lazăr, „bătrâna școală de lângă Cismigiu”

La 20 mai 1890, regele Carol I punea piatra de temelie a construcției situate pe o latură a Grădinii Cișmigiu, ce găzduiește și în prezent Colegiul „Gheoghe Lazăr” din București. Mulți ani mai târziu, vecinătatea parcului îl va inspira pe scriitorul Camil Petrescu să numească liceul, în care el însuși studiase, „bătrâna școală de lângă Cișmigiu”, notează Arhivele Naționale ale României.

Istoria liceului începe însă câteva decenii mai devreme când, la sfârșitul anului 1859, Alexandru Ioan Cuza a emis un decret domnesc prin care se înființa gimnaziul ce va onora prin nume memoria lui Gheoghe Lazăr„care a restituat limba română în dreptul său de limbă de studii și a fost reîntemeietorul școalelor din acest principat”.

Trebuie menționat că prin același decret se înființa și Gimnaziul „Matei Basarab”, „astfel, în ordinea vechimii, cel de-al doilea și cel de-al treilea gimnaziu din București – gimnaziile „Gheorghe Lazăr” și „Matei Basarab” – au același act de naștere”. (Monitorul Oficial nr. 147/7 decembrie 1859)

Nou-înființata instituție de învățământ își începe activitatea la 18 ianuarie 1860, în casele lui Gheorghe Măcescu, unde va funcționa o perioadă, ulterior școala fiind mutată în incinta bisericii Sf. Gheorghe Vechi. Deoarece clădirea alocată a devenit cu timpul neîncăpătoare și improprie desfășurării cursurilor (săli de clasă prea mici și insuficiente), în anul 1889 Ministerul Instrucțiunii Publice a luat decizia construirii unui nou sediu pentru Liceul „Gheorghe Lazăr”, responsabil pentru proiectarea clădirii fiind numit arhitectul F. Montaureanu.

ANR, SANIC, Fond Acte Comemorative şi de Fundaţie, nr. 11

S-a decis ca edificiul să fie construit în vecinătatea Grădinii Cismigiu, iar la 20 mai 1890 s-a oficiat punerea pietrei fundamentale a clădirii, eveniment la care au participat regele Carol I, regina Elisabeta, principele Ferdinand, Mitropolitul României, G. Manu (președintele Consiliului de Miniștri), Theodor Rosetti (ministrul Instrucțiunii Publice), Emanoil Protopopescu Pake (primarul Bucureștiului), alături de alte personalități și de un număr impresionant de profesori și elevi din București. Pe lângă discursurile oficialităților care au emoționat publicul, în cadrul ceremoniei corul școlii a intonat imnuri și cântece dând o notă festivă evenimentului.

Planurile clădirii au fost gândite pentru a o integra în mod estetic zonei, astfel că fațada principală, cu elegantele sale elemente decorative, a fost poziționată spre Bulevardul Regina Elisabeta, în vreme ce, printr-un echilibru fin al proporțiilor, pe latura care străjuiește Grădina Cișmigiu a fost construit un turn cu ceas care oferă edificiului o dinamică specială.

La finalizarea lucrărilor, liceul dispunea de săli de clasă, laboratoare de fizică și de chimie, o bibliotecă, cabinete de muzică și de desen, o sală de gimnastică și un amfiteatru, numărându-se printre cele mai moderne centre de învățământ din țară.

Printre personalitățile care, de-a lungul timpului, s-au format pe băncile liceului se numără Ion Andreescu, Dinu Lipatti, Tudor Vianu, Ion Barbu, George Călinescu, Camil Petrescu, Grigore Băjenaru, Constantin Tănase, Liviu Ciulei și mulți alții.

 

Raluca Oanță

About Raluca Oanță

Jurnalist cu peste 10 ani de experiență. A lucrat în presa scrisă și în televiziune. A absolvit Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București; ulterior, a urmat un master de Antropologie și Dezvoltare Comunitară.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost