În ultimele două luni am asistat la falimentul a trei bănci americane care se clasează pe locurile 2, 3 și 4 în clasamentul celor mai mari falimente bancare din toată isoria SUA. Am scris ieri despre acest lucru. Între timp am găsit un articol apărut în publicația britanică The Telegraph care susține că aproape jumătate dintre cele 4.800 de bănci sunt insolvente.
„Este înfricoșător. Mii de bănci sunt insolvente”, susține profesorul Amit Seru, expert bancar la Universitatea Stanford. „Să nu ne prefacem că este vorba doar despre Silicon Valley Bank și First Republic. O mare parte din sistemul bancar din SUA este potențial insolvabil.”
Cauza este înăsprirea politicii monetare a Federal Reserve Bank (Fed), banca națională a SUA. Dezastrul urmează să se petreacă spre finalul anului 2023 și începutul anului 2024, fiind cauzat de ajungerea la maturizare a împrumuturilor din sectorul imobiliar comercial și industrial. Împrumuturile pentru proprietățile comerciale și industriale se acordă pe perioade scurte de timp, de obicei 2-3 ani, nu pe 30 de ani așa cum se dau pentru proprietăți rezidențiale. Iar atunci când împrumuturile ajung la maturizare, acestea se refinanțează.
Problema e că împrumuturile aflate acum în derulare au fost acordate cu dobânzi extrem de mici. Între timp Fed, pentru a lupta cu inflația, a mărit dobânda de referință. Chiar ieri, miercuri, au mai mărit-o cu 0,25 de puncte, ajungând astfel la 5,25%, cea mai ridicată din ultimii 22 de ani.
Asta înseamnă că refinanțările vor trebui făcute la rate mult mai ridicate decât în urmă cu mai puțin de 3 ani. Dacă ne uităm la cum a evoluat dobânda de referință observăm că în decembrie 2008 aceasta ajunsese la 0,25%. De atunci și până în iulie 2022 a oscilat între 0,25% și 2,5%.
În tot acest timp am trecut și printr-o pandemie care a făcut ca să explodeze ponderea angajaților care muncesc de acasă. Mii de clădiri de biroruri s-au golit și au rămas pe jumătate goale. Multe firme au realizat că nu au nevoie de biroruri și că se descurcă foarte bine si atunci când angajații lucrează de acasă. Asta înseamnă că multe dintre ele fie au renunțat la contractele de închiriere, fie nu le-au mai reînnoit. Fapt ce a dus la scăderea valorii de piață a clădirilor de birouri. Doar că în evidențele băncilor care au acordat împrumuturile, aceste clădiri figurează cu valori mult mai mari decât cele din prezent.
Conform unui raport al institutului Hoover, publicat sub semnătura profesorului Seru și al unui grup de experți în domeniul bancar, peste 2.315 de bănci din SUA dețin în contabilitate active a căror valoare de piață s-a diminuat considerabil. În prezent, valoarea de piață a portofoliilor de împrumuturi este cu 2 trilioane de dolari mai mică decât valoarea contabilă declarată. Raportul nu nominalizează băncile, dar spune că între acestea se află o entitate din top 10, cu active de peste 1 trilion de dolari și cu prezență la nivel global. Alte trei sunt bănci mari. „Nu este doar o problemă pentru băncile sub 250 de miliarde de dolari care nu au trebuit să treacă testele de stres”, a declarat profesorul Seru.
Cauza profundă a acestei crize de obligațiuni și bancare constă în comportamentul neregulat și stimulentele perverse create de Fed și Trezoreria SUA de-a lungul mai multor ani, culminând cu șocul trecerii în mai puțin de un an de la banii foarte ieftini la banii foarte scumpi.
Chris Whalen de la Institutional Risk Analyst a spus că ar trebui să ne ferim de o narațiune falsă care pune toată vina în cârca băncilor. „Politica Fed din perioada 2019 – 2022 a fost cauza principală a eșecului First Republic și a Silicon Valley Bank”, a spus el.
Acesta a mai spus că băncile și investitorii în obligațiunile SUA (adică fondurile de pensii și companiile de asigurări) se vor confrunta cu pierderi potențiale de 5 trilioane de dolari. „Din moment ce băncile americane au doar aproximativ 2 trilioane de dolari în capitaluri proprii tangibile, avem o problemă”, a spus el.
El prezice că criza bancară va continua și se va extinde până când Fed va bate în retragere și va reduce ratele cu 100 de puncte de bază, adică 1%.
Problema e că America se află la o răscruce de drumuri și Fed are de ales între două dezastre, inflație explozivă sau o criză bancară de proporții seismice. Se pare că Fed a ales criza bancară.
- Protestele în favoarea Palestinei se extind în universitățile americane. Sute de persoane au fost arestate - 26 aprilie 2024
- Compania Hertz a pariat pe mașinile electrice și a pierdut sute de milioane de dolari - 26 aprilie 2024
- Congresul SUA a aprobat ajutorul de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și Taiwan - 24 aprilie 2024
Este acceasi solutie asa zis ” adoptata ” in timpul presedintiei Roosevelt , in criza inceputa intiala in anii 1921 , dupa ” cresterea consumului american ” , generat de ” cresterea consumului european ” , dupa primul razboi mondial , solutie care a degenerat in ” Crahul financiar bancar din 1929 ” cu consecinte in ” MAREA CRIZA AMERICANA ” DIN ANII URMATORII : 1930- 1938 , REZOLVATA PRIN SOLUTIA CELUI DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL , inceput in EUROPA , finantat inainte de America( FORD ,etc ) privind promovarea lui Hitler , cu consecinte geo-politice , pe care toti le stim si le vom traii inca poate o suta de ani .CE SE VREA ACUM ? Aceeasi procedura , numai ” actorul ” este schimbat , adica ” ZELENSKI ” , temele sunt identice , nationalismul , democratia , ” invadatorul ” , etc , dar sunt alti actori in zona modiala ” CHINA , INDIA , TARILE ARABE ” . Vom vedea care scenariul va fii aplicat real , deoarece pana acum a fost ” o simulare de scenariu zonal /mondial ” pentru pozitionare ” ACTORI”