Ilie Bolojan anunță că Armata României va desfășura manevre militare cu aliații pentru a se pregăti pentru „o anumită situație”

de
Foto: Administrația Prezidențială

Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de miercuri, că legislația națională se va modifica, astfel încât Armata României să poată să-și facă manevrele militare integrat cu aliații, în special pe partea de timp de pace, pentru a se pregăti pentru „o anumită situație”.

Ilie Bolojan nu a oferit mai multe detalii despre această situație.

Totodată, Ilie Bolojan a precizat că a fost actualizat planul național privind mobilitatea militară, fiind vorba atât de  proiecte care asigură atât mobilitatea civilă pe lucrări importante de infrastructură, dar și mobilitatea militară.

Iată principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:

Despre creșterea capacității de apărare a României până în anul 2030:

  • Un proiect care urmărește, pe de-o parte, creșterea bugetului pentru apărare, etapizat în anii următori, în așa fel încât România să fie, alături de partenerii europeni, un contributor la apărarea Europei și la creșterea siguranței țării noastre. În acest sens, ministrul Apărării a fost mandatat ca în negocierile și discuțiile tehnice care vor pregăti Summitul NATO din luna iunie de la Haga, din a doua jumătate a lunii, să își asume în numele țării noastre creșterea etapizată a bugetului de apărare, în așa fel încât, așa cum am precizat, bugetul nostru să asigure o apărare consolidată a României și a Flancului de Est.
  • Al doilea element legat de creșterea capacității de apărare este accesarea creditului pus la dispoziție de către Comisia Europeană pentru țările Uniunii Europene în vederea dotării suplimentare pe apărare. În acest sens, s-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria Prim-Ministrului și susținut de reprezentanții Ministerelor Apărării și Economiei, care va pregăti aplicația României pentru accesarea acestui credit. Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani de zile, și, în felul acesta, România își poate îmbunătăți capabilitățile militare în anii următori fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național.
  • Al treilea element referitor la creșterea capacității de apărare este legat și de realizarea acestor investiții, într-o bună parte, prin comenzi către industria de apărare din România, atât industria publică, dar și cea privată, în acest sens fiind mandatați să poarte negocieri în așa fel încât să putem realiza parteneriate pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute în ghidul de accesare a acestor credite stabilite de către Comisia Europeană.

Un al doilea proiect de pe ordinea de zi a fost Legea Apărării Naționale a României,

  • Un proiect de lege care face parte din cele patru legi care au mai rămas de aprobat la începutul acestui an în așa fel încât în domeniul apărării să avem toată legislația adusă la zi și să fie creată baza legală pentru ca Armata României să poată să-și desfășoare pregătirile, să poată să-și facă manevrele militare integrat cu aliații noștri, în special pe partea de timp de pace, pentru a se pregăti pentru o anumită situație.
  • Două dintre legi au fost deja votate de Parlament, au fost contestate la Curtea Constituțională, dar contestația a fost respinsă, și în cursul lunii mai vor fi promulgate, iar avizarea acestei legi permite introducerea ei în procedura parlamentară și sper ca până la finalul lunii mai și această lege să fie aprobată de către Parlamentul României.
  • Cea de-a patra lege este în fază de analiză la Guvern și la finalul lunii mai și aceasta ar urma să intre în avizare la CSAT și apoi în procedura parlamentară, sperând că în luna iunie toate cele patru legi vor fi promulgate, și întreg pachetul de legi, care, așa cum am spus, aduce la zi toată legislația în domeniul apărării și permite Armatei României să se pregătească corespunzător, să fie în vigoare și aceste aspecte legislative să fie rezolvate.

Unul al treilea subiect important a fost actualizarea planului național privind mobilitatea militară.

  • Acesta este un plan care cuprinde principalele proiecte care asigură atât mobilitatea civilă pe lucrări importante de infrastructură, dar și mobilitatea militară. Și a fost adus la zi cu proiectele care au fost pregătite în ultimii ani, și cu proiectele care urmează să fie dezvoltate în anii următori, în așa fel încât mobilitatea militară în această regiune sud-est-europeană să fie asigurată în anii următori.
  • Un nou coridor de mobilitate la care România a aderat este cel pe direcția Nord-Sud, pe direcția România-Balcani, și, în acest sens, proiectul noului pod peste Dunăre, care este în momentul de față în faza de proiectare, este cuprins ca un proiect important în acest plan de mobilitate militară.

Un al patrulea proiect important de pe ordinea de zi a fost acordul de principiu pentru ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele din România să fie considerat un proiect de siguranță națională.

  • Proiectul urmează să intre în circuitul de avizare și, în condițiile în care se va ajunge, estimăm în luna mai, la o formă finală, urmează să intre în procedura parlamentară, în așa fel încât, odată cu aprobarea lui, să putem reîncepe într-un termen cât mai scurt lucrările de finalizare acestor hidrocentrale, în așa fel încât, în doi ani, maximum în trei ani de zile, cele zece hidrocentrale care sunt în stadii foarte avansate de lucrări, dar care nu pot fi terminate din aceste motive, să poată să intre în producție și să putem să avem un mix energetic mai bun.

 

 

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost

Spune-ți părerea

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.