Asociația „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa a adresat președintelui României Nicușor Dan un memoriu privind problemele comunității istorice românești din regiunea Odesa, Ucraina.
Documentul, semnat de Anatol Popescu, președintele Asociației, semnalează starea dramatică cu care se confruntă comunitatea românească, una dintre cele mai grave probleme fiind dispariția treptată a învățământului în limba română.
„Vă rugăm respectuos să aveți în vedere problemele punctate, în cadrul vizitei oficiale pe care o veți întreprinde în Ucraina în perioada următoare, dar și în procesul de implementare a politicilor statului român în sprijinul românilor de pretutindeni, probleme esențiale pentru supraviețuirea identitară, culturală și lingvistică a comunității istorice românești din Basarabia Istorică”, se precizează în document.
De altfel, Aurica Bojescu, secretarul responsabil al Uniunii Inter-regionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, a anunțat marți că numeroase licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuți vor dispărea începând cu 1 septembrie 2027, ca urmare a reorganizării sistemului de învățământ, conform Deșteptarea.
Potrivit acesteia, în prezent sunt 32 de licee, dintre care 12 sunt mixte, cu două limbi, iar din cele 20 de licee românești vor rămâne doar patru.
Redăm integral memoriul transmis de Asociația Basarabia:
„Stimate Domnule Președinte,
Ne adresăm Excelenței Voastre în contextul pregătirilor ce urmează a fi efectuate de diplomația română pentru vizita oficială pe care o veți întreprinde în Ucraina în perioada următoare, având în vedere anunțurile publice referitoare la intenția Excelenței Voastre de a efectua această vizită în toamna curentă, precum și invitația și deschiderea manifestată de Președintele Volodimir Zelenskii.
Pornind de la concluziile ediției a XXII-a a Universității de Vară „Izvoru Mureșului”, desfășurată în perioada 15–19 octombrie 2025 la Palatul Parlamentului României, în cadrul căreia au fost prezentate date actualizate privind situația comunităților istorice românești din regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa, precum și urmare a întrevederii avute cu domnul Eugen Tomac, deputat în Parlamentul European și Consilier onorific al Președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni, considerăm oportun să vă înaintăm prezentul Memoriu, care evidențiază principalele și stringentele nevoi și dificultățile comunității istorice românești din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa.
1.Învățământul în limba română
Conform datelor obținute prin demersurile Asociației „Basarabia”, în anul școlar 2024–2025 au fost înscriși doar 107 elevi în clasele I cu predare în limba română, ceea ce reprezintă 6,57% din totalul de 1.628 de elevi care au urmat cursuri cu predare integrală în limba română în regiunea Odesa.
Tendința descrescătoare continuă și în anul școlar curent (2025–2026), când numărul elevilor de clasa I înscriși în clase românești a scăzut la 90, la nivelul întregii regiuni, respectiv, acești elevi își fac studiile în 9 clase din doar 8 școli, în care există clase cu predare în limba română. Din acest total de 90 de elevi, 30 de elevi provin de la Liceul din satul Ozerne (fosta comună Babele / Alexandru Averescu, raionul Ismail) – cea mai mare școală românească din regiunea Odesa, cu 714 elevi la data actuală. Pentru comparație, în anul școlar 1991–1992, aceeași instituție, pe atunci cu predare integrală în limba română, avea peste 100 de elevi doar în clasa I, dintr-un total de aproximativ 900 de elevi. În același an școlar – primul după declararea independenței Ucrainei, numărul elevilor din cele 18 școli cu predare integrală în limba română din Sudul Basarabiei, moștenite de Ucraina de la U.R.S.S. era – estimativ -, între 5.000 și 5.500.
Această scădere dramatică reflectă o tendință alarmantă de diminuare drastică, galopantă, a învățământului în limba română și, implicit, a păstrării identității românești în Sudul Basarabiei.
2.Bursele de studiu pentru elevii din clasele cu predare în limba română
Unul dintre factorii principali care au condus la această situație îl reprezintă sistarea burselor școlare acordate de statul român prin Programul „Susținerea educației în limba română în Ucraina”, finanțat de Guvernul României din anul 2017-2018. Pentru anii școlari 2023–2024, 2024–2025 și 2025–2026, aceste burse nu au mai fost alocate, fapt care a influențat negativ decizia multor părinți privind înscrierea copiilor în clase cu predare integrală în limba română.
Conform studiului „Barometru social – 2025. Românii din Ucraina în al patrulea an de război”, realizat de Institutul de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți) și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, 82% dintre etnicii români din Ucraina consideră aceste burse esențiale pentru menținerea identității naționale românești.
Cum am mai menționat, în ce ne privește, în anul școlar 2024-2025, doar 1.628 de elevi din totalul de 4.216 din școlile mixte (clase cu predare în română și clase cu predare în ucraineană, din localități cu populație majoritară românească) din regiunea Odesa și-au făcut studiile în limba română – adică 38,6%, față de 76,7% în anul școlar 2014–2015. Pe durata unui ciclu complet de învățământ (11 ani școlari, respectiv 2014–2025), numărul elevilor care studiază în limba română s-a înjumătățit, ceea ce indică un risc iminent de dispariție a învățământului românesc din Sudul Basarabiei în următorii ani.
Un exemplu ilustrativ este Liceul din satul Borisăuca (Borîsivka), raionul Cetatea Albă – singura instituție cu predare integrală în limba română din regiunea Odesa, care are doar 138 de elevi, dintre care doar 6 elevi în clasa I. Instituția riscă să nu mai poată deschide o nouă clasă I în anul școlar 2026–2027.
Deși nu ne-au fost furnizate deocamdată date statistice oficiale pentru anul școlar curent – 2025-2026 -, estimăm numărul total al elevilor din clasele cu predare în limba română din regiunea Odesa scăzut sub cifra de 1.400 de elevi.
În acest context, solicităm Guvernului României reluarea urgentă a programului de burse pentru elevii din clasele cu predare în limba română din Ucraina, în anul școlar 2025-2026, cel puțin pentru nivelul primar, așa cum a fost inițiat după adoptarea Legii Educației din Ucraina (2017). Sprijinul Guvernului României în acest domeniu este vital pentru păstrarea limbii și identității românești în comunitățile istorice românești din Ucraina.
3.Strategia României pentru comunitatea românească din Ucraina
Având în vedere caracterul istoric al școlilor românești din Sudul Basarabiei – majoritatea atestate încă din perioada Principatului Moldovei, la 1857 –, considerăm că implicarea directă a României în salvarea învățământului secular românesc din regiunea noastră, dar și din regiunile Transcarpatică și Cernăuți, este o datorie de onoare și o prioritate strategică pentru statul român.
Mai mult, este necesară elaborarea și implementarea unei Strategii a Statului Român pentru comunitatea românească din Ucraina, document de politică publică întârziat, dar imperativ în contextul actual. Aceasta ar trebui să includă măsuri diplomatice, culturale, educaționale și financiare pentru susținerea comunităților istorice românești din regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatică. Considerăm a fi oportună și inevitabilă, în acest sens, o conlucrare dintre Consilierii pentru românii de pretutindeni ai Președintelui României, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Comisiile parlamentare pentru românii de pretutindeni și nu în ultimul rând – experți din rândul reprezentanților mediului asociativ românesc din Ucraina.
Totodată, considerăm oportun ca România și Republica Moldova să își asume împreună problematica identitară a minorităților românești (inclusiv „moldovenești”) din Ucraina, având în vedere caracterul artificial al acestei divizări, perpetuate din perioada sovietică, dar și în anii de independență ai Ucrainei, și folosite ca instrument de deznaționalizare și de asimilare lingvistică și identitară. Propunem, în acest sens, elaborarea și convenirea unei viziuni și a unor politici comune ale României și Republicii Moldova, în ce privește sprijinul concertat de la București și Chișinău, pentru educația școlară în limba română și pentru comunitatea românească din Ucraina, la modul general.
4.Instituirea oficială a Zilei Limbii Române în Ucraina
La 27 octombrie 2025 se împlinesc doi ani de la transmiterea Scrisorii Deschise a Asociației „Basarabia” către Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskii, prin care s-a solicitat în mod public instituirea oficială a Zilei Limbii Române la 31 august, în spiritul reciprocității cu România, Parlamentul căreia a instituit prin Legea nr. 213/2018 Ziua Limbii Ucrainene (sărbătorită de minoritatea națională ucraineană din România anual, pe 9 noiembrie). Deși autoritățile ucrainene și-au exprimat deschiderea de principiu, lipsa modificărilor legislative – inclusiv persistența sintagmei „limbă moldovenească” în actele oficiale – blochează adoptarea unei asemenea măsuri.
Deși instituirea oficială a Zilei Limbii Române în Ucraina nu ar repara neapărat, și nici nu ar reduce imediat declinul în care se află învățământul școlar românesc din Ucraina în general, cu atât mai mult nu ar restabili numărul mult mai mare – de ordinul miilor -, de elevi înscriși în clasele cu predare în limba română din Sudul Basarabiei din anii anteriori, considerăm că acest gest al statului ucrainean va fi o mică reparație morală pentru întreaga noastră comunitate românească, și că este un drept al nostru la un tratament egal și la respect din partea statului ucrainean, în comparație cu drepturile și tratamentul de care se bucură pe teritoriul României atât persoanele aparținând minorității naționale ucrainene, cât și zecile de mii de solicitanți de protecție temporară, refugiați din Ucraina din cauza războiului ruso-ucrainean.
În acest context, considerăm oportun ca Excelența Voastră să susțină activ această inițiativă în dialogul direct cu Președintele Ucrainei, în spiritul parteneriatului bilateral și al respectului reciproc pentru valorile identitare și culturale dintre popoarele și statele noastre.
Stimate Domnule Președinte,
Românii din Sudul Basarabiei se confruntă astăzi cu o criză identitară profundă, generată mai ales de diminuarea învățământului în limba română și de absența unor politici coerente de sprijin atât din partea statului de cetățenie, cât și din partea celor două state înrudite cu românii din Ucraina – România și Republica Moldova, la care se adaugă multe alte probleme, legate de libertatea de circulație, libertatea conștiinței, libertatea cuvântului, pericolul permanent al atacurilor armate din partea Federației Ruse pentru populația civilă, starea de teroare cauzată de război, necesitatea desfășurării procesului educațional școlar în condiții improprii – online sau în adăposturile antiaeriene, mobilizarea în armată a bărbaților, printre care sunt cadre didactice, jurnaliști, preoți, artiști, oameni de afaceri, activiști civici și etc, teme despre care nu avem timp și spațiu să le abordăm în prezentul memoriu, dar la care vom reveni cu proximă ocazie.
În cazul României, s-a pierdut cel puțin un deceniu de dialog, mai ales în ce privește ignorarea tematicii românești din Ucraina de către fostul președinte al României, pe durata a două mandate consecutive. În domeniul educației în limba română din Ucraina, nu întâmplător se suprapune perioada de colaps a învățământului școlar românesc din Sudul Basarabiei cu perioada anilor 2015-2025, colaps datorat ori lipsei de reacție a Bucureștiului la problematica românească din Ucraina, ori reacțiilor întârziate, tardive, pentru a repara o situație sau alta în teritoriu.
Drept urmare, ne dorim o relansare a dialogului și o îmbunătățire semnificativă a situației în care se află comunitatea în jur de 78.000 de etnici români autohtoni din raioanele basarabene ale regiunii Odesa. În acest sens și nu în ultimul rând, pe lângă recenta reluare a activității Consulatului General al României de la Odesa, grație eforturilor Excelenței Voastre și primei vizite oficiale în Ucraina, la Odesa, în 11 iunie curent, vă reamintim și insistăm să fie dus la bun sfârșit – în sprijinul și folosul comunității istorice românești din Sudul Basarabiei -, Memorandumul M.A.E. nr. M2/26442/25.11.2020, aprobat de Guvernul Ludovic Orban, privind Redimensionarea și modernizarea rețelei consulare a României, în speță – deschiderea la Ismail a unui Birou consular al C.G.R. de la Odesa, planificată chiar pentru anul 2025.
Vă rugăm respectuos să aveți în vedere problemele punctate, în cadrul vizitei oficiale pe care o veți întreprinde în Ucraina în perioada următoare, dar și în procesul de implementare a politicilor statului român în sprijinul românilor de pretutindeni, probleme esențiale pentru supraviețuirea identitară, culturală și lingvistică a comunității istorice românești din Basarabia Istorică.”
- Procesiunea Calea Sfinților, joi, pe străzile Capitalei (program și traseu) - 23 octombrie 2025
- Strigăt de ajutor de la comunitatea românească din Ucraina: memoriu adresat președintelui Nicușor Dan - 23 octombrie 2025
- Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie) - 23 octombrie 2025
Un comentariu la „Strigăt de ajutor de la comunitatea românească din Ucraina: memoriu adresat președintelui Nicușor Dan”