Comisia Europeană: Instanțele din România trebuie să aplice dreptul UE chiar și atunci când acesta contrazice deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ)

de
Foto: Europe Direct București

Comisia Europeană cere Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să confirme, fără echivoc, că instanțele din România sunt obligate să aplice dreptul Uniunii chiar și atunci când acesta contrazice jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) sau chiar a Curții Constituționale, potrivit G4Media.

Într-un document transmis la Luxemburg și consultat de G4Media, executivul european arată că principiul supremației dreptului Uniunii prevalează asupra oricărei norme interne, iar judecătorii care se conformează interpretărilor CJUE nu pot fi sancționați pentru asta.

Documentul a fost înaintat în cadrul unui proces în care CJUE, la sesizarea Curții de Apel Oradea, are de limpezit situația aplicării instituției prescripției penale în România, după ce decizii ale Curții Constituționale și al Înaltei Curți au generat o practică neunitară.

Este pentru a doua oară când CJUE este chemată să clarifice această chestiune. Prima dată a fost în 2023, într-o cauză cunoscută sub numeleLin I, născută la sesizarea Curții de Apel din Brașov, notează sursa citată.

Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost

Un comentariu la „Comisia Europeană: Instanțele din România trebuie să aplice dreptul UE chiar și atunci când acesta contrazice deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ)”

  1. Deciziile in cauza , ale CCR , din 2018 /2022 , cu toate ca au fost corectate de catre CJUE , in 2023 , a permis ” prescriptii fapte penale in lant , la infractorii asa zisi publici nationali , privind daune penale in cauza , stabilite prin decizii penale , adica : amenzi penale , daune ANAF si alte daune penale dar a permis si precriptii fapte inculpatii referitor la persoane civile vatamate in cauze penale , din decizii penale defintive , in care inculpatii se sustrag de la plata daune in cauza , pe motivatia prescriptiei fapte penale , decizii CCR IN CAUZA . Aici sunt doua aspecte distincte , adica : statul si recuperare daune privind prescriptii penale decizii CCR in cauza ( la acest aspect se refera Curte de Apel Oradea , dosar DNA in cauza , cat si Curte de Apel Bucuresti , alt dosar penal in cauza ) , dar nimeni nu se refera la daunele pierdute sau greu de recuperat prin alte actiuni civile cu alte costuri proecedura juridica , aparator , taxe de timbru , etc, etc , daune ale persoanelor civile vatamate din actiuni penale , cu hotarari defintivie in cauza , DAR CARE NU ISI POT RECUPERA DREPTURILE LOR , PRIN PRESCRIPTII FAPTE PENALE pe banda rulanta , din 2024 pana acum privind deciziile CCR in cauza . Aici va fi o problema juridica , prin valul de plangeri juridice CEDO si CJUE , privind incalcarea drepturilor lor civile de recuperare daune din actiuni penale definitive , de catre inculpati in cauza ” beneficiari de deciziile CCR 2018/2022 , cu toate incalcari DIRECTIVE EUROPENE IN CAUZA , privind protectia statului , referitor la ” persoane civile vatamate din acte penale probate ” Ramane de vazut , continuarea lor . Doamne ajuta

Comentariile sunt închise.