CSAT: Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), reunit luni în ședință sub conducerea lui Nicușor Dan, a analizat mai multe teme axate în principal pe modul de implementare a măsurilor pentru dezvoltarea capacității de apărare a statului și a aprobat mai multe documente strategice.

La sfârșitul ședinței, CSAT a transmis, printre altele, că „statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor.”

Strategia Națională de Apărare a Țării

Potrivit unui comunicat de presă emis de Administrația Prezidențială, principalul punct pe ordinea de zi l-a reprezentat Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030.

„În cadrul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au aprobat, în continuare, Evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării. Aceste documente au ca scop identificarea și elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securității naționale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situației internaționale de securitate, precum și la angajamentele naționale asumate în cadrul NATO și UE.

În actualul context regional și internațional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale ale țării. Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor și, în același timp, să-și întărească reziliența națională.

De asemenea, este necesară creșterea capacității de luptă a Armatei României și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO și UE. Aceste proiecte vor aduce beneficii economice și tehnologice interne generate prin mecanisme de offset și cooperare industrială.

Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale și angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE și al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creșterea numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți”, se precizează în comunicat.

Conform sursei citate, definirea, proiectarea și dezvoltarea capabilităților militare de apărare pentru perioada următoare reflectă deteriorarea mediului de securitate, vulnerabilitățile interne și tendințele globale cu impact asupra securității naționale, precum și noile ținte de capabilități.

Planul de investiții în industria de apărare – împrumuturi de 16,6 miliarde de euro

Membrii CSAT au mai aprobat cererea României în cadrul mecanismului european SAFE, prin care țara noastră se va împrumuta de 16,6 miliarde de euro. Fondurile vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.

În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie va aproba planurile naționale trimise. Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor și pentru realizarea investițiilor pentru capacitățile de producție necesare.

După aprobarea planului național de către Comisia Europeană, Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va realiza o platformă web de tip „match-making”, unde vor fi prezentate toate programele, eventuali parteneri selectați, astfel încât companiile românești să înregistreze capacitățile de producție, proiectare, realizare soft etc.

„Creșterea capacităților de producție din România, publice sau private, este obligatorie pentru independența strategică a țării noastre și pentru respectarea termenului scurt de livrare a produselor, până în toamna anului 2030. Companiile din România și noile investiții în capacități de producție în țara noastră pot contribui la dezvoltarea industriei militare europene, obiectivul programului SAFE”, se menționează în comuncatul de presă.

Combaterea traficului de droguri

Un alt subiect inclus pe ordinea de zi a fost Raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute în ceea ce privește prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen care constituie un risc la adresa siguranței naționale, influențat de factori internaționali și locali.

„Raportul a evidențiat progresele în dezvoltarea unui sistem național unitar de monitorizare și raportare, extinderea rețelei de centre de tratament pentru persoane afectate de adicții și consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri, prin activitatea Poliției Române. Au fost prezentate rezultatele operaționale obținute în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale de trafic de droguri. Aceste evoluții confirmă angajamentul ferm al instituțiilor statului de a acționa coordonat, cu responsabilitate și determinare, pentru protejarea comunităților și pentru reducerea impactului acestui fenomen asupra societății, în special asupra tinerilor”, se arată în comunicat.

Participarea la exercițiul NATO CMX-25

„Membrii Consiliului au aprobat raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”. Țara noastră a participat cu o structură națională de răspuns, formată din experți ai autorităților administrației publice centrale și ai instituțiilor din Sistemul Național de Apărare. Exercițiul a oferit cadrul pentru exersarea procedurilor de consultare și luare a deciziilor politico-militare în contextul activării art. 4 și art. 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, precum și pentru testarea capacității Alianței de a răspunde amenințărilor specifice războiului hibrid. Scenariul a vizat implementarea Planurilor din categoria descurajare și apărare a zonei euroatlantice și a Planurilor Regionale”, precizează Administrația Prezidențială.


Ne puteți urmări și pe Telegram: https://t.me/RevistaRost


Spune-ți părerea

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.