Ambasadorul Muhametsin și inexistenta rusofobie a moldovenilor

Ambasadorul Federație Ruse la Chișinău, Farit Muhametșin, este nemulțumit de statutul pe care îl deține limba rusă în Republica Moldova. Diplomatul rus a dat de înțeles că limba rusă ar trebui să beneficieze de un statut mult mai important decât cel pe care îl deține – de limbă pentru comunicare interentică așa cum e stipulat în Constituția Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute cu ocazia sărbătorilor dedicate limbii ruse și zilei de naștere a poetului Aleksandr Pușkin. „Ceea ce ține de limba rusă, în Constituție scrie că este un mijloc de comunicare între etnii, dar de facto avem cu totul altceva”, a declarat Muhametșin. De aici.

Afirmația oficialului rus de la Chișinău apare în contextul în care, la Livadia (Republica Autonomă Crimeea), ministrul rus al Educaţiei, Olga Vasilieva, spune că statele CSI trebuie să revină la alfabetul chirilic. „Toate statele din spațiul CSI trebuie să revină la un singur alfabet – la cel chirilic. Sondajele arată că populația din acest spațiu este legată și simte necesitatea alfabetului chirilic”, a declarat Vasilieva. De aici.

Cele spuse la Chișinău, ori în Crimeea, fac parte dintr-un discurs de menținere a statelor CSI pe orbita culturală a Federației Ruse și de combatare a aversiunilor față de Federația Rusă. La Forumul Economic Internaţional de la Sankt-Petersburg preşedintele Putin a denunţat „rusofobiile” și a spus că sunt „contraproductive”.

De la nemulțumirea față de statutul pe care îl deține limba rusă în Republica Moldova până la a-i declara pe oficialii moldoveni rusofobi mai este doar un pas. Ambasadorul Muhametșin nu l-a făcut, doar l-a sugerat.

Aluziva supărare a diplomatului rus pe oficialii moldoveni pleacă de la măsurile întreprinse de ei pentru ca statul moldovean să își întărească statalitatea în fața Moscovei. Expulzarea a cinci diplomați ruși, acreditați în Republica Moldova, nu a fost mimată și nu ține de manipulări politice. Iulian Chifu are perfectă dreptate atunci când afirmă că gestul Chișinăului oficial este unul costisitor și este echivalentul unui avertisment public către Rusia. Da, cu așa ceva nu te joci! De aici.

Doar că, moldovenii nu au fost/nu sunt/nu vor fi rusofobi. De ce? Pentru că, între Prut și Nistru, limba și cultura rusă circulă nestingherită. Și în ciuda unor eforturi, corecte din punctul meu de vedere, de a proteja spațiul audiovizual moldovenesc de cel rusesc, acest lucru nu s-a întâmplat. Televiziunile moscovite,  între Prut și Nistru, încă mai domină. Asta pentru că legea privind contracararea propagandei, acum câțiva ani, la inițiativa lui Chiril Lucinschi, a fost blocată în Parlament. Așa că, moldovenii se uită la posturile de televiziune rusești. De aici și victoriile obținute de propaganda rusă în spațiul public/politic moldovenesc.

Avertismentul Chișinăului adresat Moscovei, prin expulzarea celor cinci diplomați ruși, a fost torpilat de către președintele Dodon. El susține că argumentele care au stat la baza expulzării nu au fost suficiente. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă organizată după ședința Consiliului Suprem de Securitate din 6 iunie 2017 unde șefului statului moldovean i-au fost prezentate motivele care au stat la baza acestei inedite acțiuni. De aici.

Îl cred pe președintele Dodon atunci când declară că Serviciul de Informații și Securitate și Ministerul de Interne nu au informat Președinția moldoveană despre această planificată acțiune. Cu siguranță cele două instituții l-au informat pe primul ministru moldovean. Acum, cele două instituții ar trebui să își facă publice argumentele avute.

Nu îl cred pe președinte atunci când afirmă că între Republica Moldova și Federația Rusă s-a creat un dialog constructiv și eficient. Dacă era așa, volumul produselor agricole moldovenești, (vinuri, carne, fructe) exportate în Federația Rusă era mult mai mare. Mai degrabă este vorba de un parteneriat eficient între Președinția moldoveană și Kremlin. Un parteneriat care a fost observat de către experții Centrului Carnegie din Moscova care afirmă că factorii politici decizionali de la Moscova îi vor oferi președintelui Dodon sprijin complet, inclusiv în reglementarea transnistreană. De aici.

Sprijinul acordat domnului Dodon de la Moscova, pleacă de la folosirea mass-mediilor de limbă rusă pentru a răspândi informaţii false şi pentru a incita spiritele printre etnicii ruşi din Moldova, până la alocarea unor resurse financiare partidelor de opoziție pentru organizarea protestelor împotriva Guvernului Filip. La ultimul protest organizat de către simpatizanții domnului Usatâi s-a constat că participanții au fost plătiți. 

Aproape oficial, parteneriatul Președinției moldovene cu Kremlinul, demonstrează tuturor că Igor Dodon a renunțat la declarațiile prin care își propunea să-i unească pe moldoveni, indiferent de etnicitatea lor.

Recenta subliniere făcută de Partidul Democrat din Moldova, că politica externă a Republicii Moldova este pusă în aplicare de Guvern și Parlament” și că „declarațiile președintelui Dodon sunt făcute în detrimentul vectorului de politică externă ales de Republica Moldova”, vine să ne spună un singur lucru: premierul Pavel Filip rămâne cel care, cu sau fără ajutorul instituției prezidențiale, va promova reformele necesare pentru apropierea Moldovei de Uniunea Europeană.

Suficient oare în cazul în care diplomația rusă își transformă voalatele amenințări în fapte? Întreb.

The following two tabs change content below.
Victor Nichituș
Născut în 1966 la Bacău, este jurnalist din 1992. Trăiește la Chișinău, a fost corespondent al mai multor ziare și posturi de radio din România, iar astăzi lucrează pentru Național FM și powerpolitics.ro.

Spune-ți părerea