În plină izolare, în ciuda măsurilor de siguranță, distanțare socială, în condițiile în care copiii stau acasă de peste două luni, miinistrul Sănătății, Nelu Tătaru, ne anunță, pe 24 aprilie a.c., că “avem în evoluție o epidemie de rujeolă pe teritoriul Romaniei în care s-au înregistrat aproximativ 20.000 de îmbolnăviri și 64 de decese.”
În ambiția asta nebună de a vaccina populația cu orice preț, conform agendei globale dictate de Organizația Mondială a Sănătății (o oficină a ideologiei globalismului, nu o organizație profesională – n. red.), valetul numărul 1 al industriei farmaceutice, observăm că autoritățile sunt în stare să dea orice fel de declarații, chiar dacă frizează ridicolul, în contextul actual. Asta ca să nu mai discutăm despre faptul că doar în filmele SF, de pe canalele oficiale de Fake News, sau în mințile tulburate de la Bălăceanca se poate muri de pojar.
Cu toate că vârful pandemiei de C0V1D- 19 nu a fost atins nici măcar în statisticile pe care se bazează „veridicitatea” ei, așa cum preconizau „persoanele avizate”, care ne terorizează cu pericolul epidemico-pandemic, iată că aceste persoane sfidează din nou logica spunându-ne că avem 20.000 de cazuri de pojar! De unde?
Păi, dacă lumea este în izolare de peste două luni, singurul răspuns plauzibil la întrebarea asta este unul singur: vaccinarea. Mai jos este explicația:
1. Rujeola post-vaccinală face parte din reacțiile adverse descrise în prospect. Aceasta este contagioasă și au fost descrise situații în care epidemiile au pornit de la asemenea persoane: „Descriem un caz de pojar, asociat cu vaccinul ROR, în care PCR și IgM au fost pozitive în ambele cazuri, la cinci săptămâni după administrarea vaccinului ROR”. (Sursa)
2. Din cartea Imunologie și Imunochimie:
S-a demonstrat că persoanele care au rujeola fără simptome și nu sunt vaccinate: fără erupție pe piele, febră, s.a.m.d, adică nu au știut că au rujeola, nu sunt contagioase.
Studiu: „Lipsa dovezilor de eliminare (urină, salivă, samd) a virusului rujeolic la persoanele cu infecții ineparente cu virusul rujeolic .”
Nu am găsit nicio dovadă că persoanele cu infecții cu virus rujeolic asimptomatic au eliminat virusul rujeolic.
Studiu.
3. O dovada clară este și exemplul epidemiei de pojar din Ucraina. În 2016 rata vaccinării antirujeolice scăzuse la 31% (raportându-se abia 90 de cazuri de rujeola). Dar, în 2017 s-a lucrat foarte intens la programul de vaccinare, ceea ce a dus la creșterea ratei de vaccinare la peste 90%, adică triplu față de anul anterior. Ați înțeles cum funcționează? Se triplează rata vaccinării și, brusc, se ajunge la o epidemie uriașă.
(Sursa)
Așadar, ceea ce ne sfătuiește, de fapt, dl. Nelu Tătaru atunci când ne spune să facem vaccinările de rutină, nu este să prevenim o epidemie, ci să o agravăm prin creșterea numărului de contaminați.
Iar dacă nu le iese figura să îngroașe epidemia prin a păcăli oamenii să se înghesiue la vaccinare, vopsesc cioara în mass media, pentru a speria populația așa cum au mai făcut și altă dată.
Gabriela Naneș
- Text preluat d epe pagina de Facebook a autoarei.
Manipularea statisticilor
Redăm în continuare și comentariile foartre interesante ale lui Marius Cârneală, un alt utilizator al Facebook, cu privire la manipularea de cifre în chestiunea cu ”epidemia” de rujeolă.
* ”Ne uitam la staticile oficiale de azi despre rujeola si ce vedem? Un numar impresionant de cazuri confirmate pana la data de 17.04.2020 – 19881. Dar nu ni se spune de cand incepe aceasta numaratoare. Mai observam ca, in plina asa-zisa epidemie de rujeola, avem doar 68 de cazuri confirmate in 5 zile. Pai daca facem o medie nu de 68, ci de 70 per 5 zile, reiese ca numaratoarea a inceput acum 1420 de zile. Hai ca devine interesant.”
* ”Si ca sa fie tabloul manipularii complet, la inceputul anului 2020 erau tot 64 decese raportate. Adica in plina epidemie nu a murit nimeni. Traiasca statistica!
De fapt, „epidemia de rujeola” a inceput in 2016, la inceputul anului. Ne aflam in al 5-lea an de epidemie de rujeola. Epidemie in urma careia au murit, in medie, 12 oameni pe an. Si nu stim daca cei care au murit aveau comorbiditati sau nu.
* Un alt utilizator, dr. Mircea Pușcașu, pune punctul pe i: ”Am sesizat asta de doi ani, am scris articole, măcar două pe an, cu manipularea prin prezentarea intenționat eronată a datelor. Ei aduna cazurile din ianuarie 2016. Întrebări: Nu s-a mai oprit „epidemia” de rujeolă din ian 2016? Dacă s-a oprit, atunci de ce adună noile cazuri la noua epidemie? De ce afirmă că sunt 20.000 de cazuri? Nu s-au mai însănătoșit cei din 2016-2019? Parcă rujeola ține 10-14 zile…
Cați bolnavi activi de rujeolă sunt azi, 25 aprilie 2020 in România? 100? 120? 150? Asta e „epidemie”? Cu incidență de 5-9 cazuri la un milion? Sunt sătul de alde-astea…”
- „Avram Iancu. Secvențe biografice” de Ionuț Țene, cu o prefață de acad. Ioan Aurel Pop. Omagiu la 200 de ani de la nașterea eroului național - 3 octombrie 2024
- Europarlamentarul Claudiu Târziu (AUR): România trebuie să solicite CE suspendarea de urgență a importurilor de ouă din Ucraina, așa cum a făcut și Bulgaria - 3 octombrie 2024
- Ministrul Agriculturii, reacție seacă și întârziată la importurile de ouă din Ucraina: Este nevoie de o intervenţie a Comisiei Europene - 3 octombrie 2024