Dinamica creşterii numărului de cazuri COVID-19 – analiză şi explicaţii

[Actualizare 19 iulie 2020]

La o săptămână după introducerea măsurilor de relaxare la 1 iunie, numărul de cazuri noi de COVID-19 în România a cunoscut o creştere continuă, ajungând pe 18 iulie la numărul record de 889 de noi cazuri. Evoluţia se poate vedea în imaginea de mai sus.

Diagrama din stânga redă numărul zilnic de teste (pentru o mai bună vizualizare împărţit la 10) şi numărul de cazuri noi, care începând cu data de 8 iunie a început să crească încontinuu. Liniile drepte continue indică trendul liniar, iar cele punctate valoarea medie în cele două perioade: înainte şi după 8 iunie. O primă observaţie ar fi aceea că creşterea numărului de cazuri are loc pe fondul unei creşteri accentuate a numărului testărilor. Vom vedea că acest factor explică o parte a sporului de cazuri de COVID-19 înregistrate, dar că nu e singura cauză.

Diagrama din dreapta reproduce valorile medii în săptămâni succesive începând cu data de 8 iunie. Dacă în săptămâna 8-14 iunie am avut o medie de 8199 de teste pe zi, dintre care 2.65% pozitive şi o medie 217 de cazuri noi pe zi, în săptămâna 6-12 iulie s-au înregistrat în medie pe zi 11531 de teste, dintre care 4.41% pozitive şi 509 de cazuri noi. Între 13-19 iulie numărul testelor a crescut şi mai mult, ajungând la o medie de 15862 pe zi, adică aproape dublu decât în prima săptămână analizată (factor 1.93). În aceeaşi perioadă 13-19 iulie s-au înregistrat în medie 703 de noi cazuri pe zi, la o medie de testări pozitive de 4.43%, practic neschimbată faţă de săptămâna anterioară, deşi numărul testelor crescut la o dată şi jumătate (factor 1.38). Comparând cu săptămâna 8-14 iunie, numărul mediu de cazuri a crescut cu factorul 3.24, iar media procentajelor pozitive cu factorul 1.67 (având deci 1.93×1.67=3.22, adică factorul creşterii numărului de cazuri zilnice cu o mică eroare de rotunjire).

Prin urmare, creşterea numărului absolut de cazuri înregistrată în ultima lună se datorează în principal creşterii substanţiale, continue, a numărului de teste (cu potenţial de amplificare suplimentară) , dar şi creşterii uşoare a procentajului celor pozitive (care însă pare a se plafona la un nivel de sub 4.5%). Acest al doilea factor indică o răspândire ceva mai accentuată a epidemiei faţă de sfârşitul lunii mai şi începutul lui iunie, când s-a întregistrat un minim. Totuşi, suntem încă departe de situaţia din lunile martie-aprilie, când numărul de teste a fost mult mai mic, dar procentajul celor pozitive s-a ridicat la valori între 10-20%, faţă de 4.43% cât reprezintă media ultimei săptămâni analizate. Acest fapt se poate vedea în imaginea de mai jos (sursa: https://www.graphs.ro/covid_teste_procentuale.php?range=365 )

Dacă în lunile martie-aprilie s-ar fi testat în ritmul din ultima săptămână, atunci în data de 7 aprilie am fi avut de pildă, la un procentaj de 13.89% de teste pozitive, nu 360 de cazuri la 2591 de teste, câte au fost în realitate, ci 2500 de cazuri la 18000 de teste!

Se pare că guvernul are în vedere o amplificare şi mai substanţială a numărului de teste. Într-un document menit să fundamenteze prelungirea stării de alertă se estimează că în luna august am putea avea chiar 1600 de noi cazuri pe zi. Argumentul invocat este foarte subţire, având la bază actuala rată de răspândire a epidemiei. De fapt adevăratul motiv, considerat însă doar la modul implicit, îl constituie creşterea masivă a numărului de teste, de vreme ce media procentajelor pozitive nu mai înregistrează o tendinţă evident crescătoare. În prima diagramă se poate vedea cum curba roşie a numărului de cazuri noi o ia constant în sus, depărtându-se tot mai mult de curba galbenă a procentajelor pozitive, care s-a stabilizat la o valoare medie săptămânală cu puţin peste 4%. Prin urmare, la tendinţele actuale, doar dacă s-ar dubla numărul de teste, s-ar obţine probabil şi dublarea ultimei cifre-record de 889 de cazuri pe zi. Care, trebuie spus, e înregistrată tot la un număr de record, de aproximativ 19000 de teste, la un procentaj cu ceva peste 4%. În săptămânile care urmează totul e prin urmare posibil, doar capacităţi de testare să fie …

O regulă aplicată în ţările occidentale recomandă instituirea lockdown-ului local într-o regiune sau district unde numărul de cazuri noi din ultimele 7 zile depăşeşte 50 la suta de mii de locuitori. La nivel naţional media ultimelor 7 zile este aproximativ 21, deci încă destul de departe de cifra roşie de 50.

Să vedem însă care e situaţia la nivel de judeţe: (sursa datelor: https://www.graphs.ro/articol_7.php ).

Cele mai afectate judeţe sunt Argeş, Braşov şi Dâmboviţa, cu 59, 59 respectiv 52 de cazuri noi la suta de mii de locuitori (în săptămâna 6-12.07) În schimb, în judeţe ca Alba, Arad, Timiş avem 8, 2, respectiv 10 cazuri noi la suta de mii, iar în Satu-Mare şi Sălaj chiar 1 şi 0 cazuri! De asemenea, în Bucureşti avem 22 de cazuri la suta de mii de locuitori, adică aproape de media la nivel naţional.

Prin urmare, se poate vedea că peisajul răspândirii COVID-19 nu este unul omogen şi că avem mai degrabă de-a face cu anumite focare locale, în câteva judeţe, dar situaţia la nivelul acestora nu este una reprezentativă pentru întreaga ţară.

Concluzia logică desprinsă din această analiză este aceea că trebuie luate măsurile care se impun pentru stăvilirea focarelor apărute pe plan local, doar acolo unde e nevoie, prin monitorizarea atentă a evoluţiei la nivelul fiecărui judeţ. Ar fi absurd să se aplice aceleaşi măsuri la nivel naţional, doar pentru că într-un judeţ ca Argeş se manifestă focare care duc la o cifră într-adevăr alarmantă, de aproape 60 de cazuri la suta de mii de locuitori în ultima săptămână, în vreme ce în majoritatea judeţelor ţării, inclusiv în Capitală, suntem departe de cifra roşie de 50, iar în anumite judeţe această cifră este chiar aproape de 0.

Acum ne aflăm într-o fază aproape firească a unei creşteri uşoare pe fondul măsurilor de relaxare. Media săptămânală a procentajelor testelor pozitive nu a trecut niciodată de 5%, iar tendinţa actuală este cea a unei stabilizări cu puţin peste 4%. Numărul mare de cazuri noi se datorează în parte creşterii uşoare a procentajului testelor pozitive faţă de finalul stării de urgenţă, dar mai ales creşterii numărului testărilor, aici capacităţile aferente putând fi sporite şi mai mult.

E nevoie aşadar de o gestionare inteligentă şi eficientă a crizei şi de o comunicare calmă şi obiectivă, iar nu de măsuri heirupiste, luate nediferenţiat pe fondul întreţinerii mediatice a unei panici nejustificate la nivelul întregii ţări.